
Pe 2 februarie, instanța federală districtuală din Manhattan, SUA, a dat permisiune procurorului de a confisca 5,4 milioane de dolari ai oligarhului rus Konstantin Malofeev . Acești bani pot fi folosiți pentru a ajuta Ucraina, relatează Reuters.
„Fondurile confiscate de la omul de afaceri rus vor fi direcționate în beneficiul Ucrainei. Aceste sume sunt mici în comparație cu prețul catastrofei pe care Rusia a provocat-o poporului și pământului ucrainean, dar contribuția este semnificativă”, a menționat Andrew Adams, șeful grupului operativ KleptoCapture al Departamentului american al Justiției.
La sfârșitul lunii noiembrie 2022, procurorii americani au depus o moțiune pentru confiscarea banilor din contul bancar al lui Malofeev, care, conform datelor lor, finanța de ani de zile războiul din estul Ucrainei și separatiștii din Crimeea. Procedurile împotriva lui Malofeev au fost inițiate în martie - el fiind acuzat că a eludat sancțiunile și că a folosit persoane ca interfață pentru a achiziționa organizații media din Europa. Malofeev este, de asemenea, creditat cu finanțarea separatiștilor din Ucraina de mulți ani. El a fost, de asemenea, sancționat de Departamentul Trezorerie al SUA.
Această este prima decizie judecătorească de confiscare a bunurilor unui oligarh rus.
Malofeev, investitor și mare susținător al președintelui rus Vladimir Putin, a fost acuzat că a încercat să scoată 10 milioane de dolari din activele americane înghețate cu ajutorul angajatului său american, Hanick, un experimentat director de știri TV și susținător al lui Donald Trump.
Actul de acuzare oferă o descriere detaliată a modului în care Malofeev, naționalist rus și fondatorul postului ortodox de știri Tsardgrad TV, a încercat să scape de sancțiunile impuse de Statele Unite.
Malofeev a fost sancționat de Departamentul Trezoreriei Statelor Unite în 2014 pentru finanțarea rușilor care promovează separatismul în Crimeea. Deși sancțiunile îi interziceau să mai întreprindă afaceri cu cetățeni americani, procurorii afirmă că Malofeev a evitat restricțiile prin faptul că l-a angajat pe Hanick să lucreze pentru el în rețelele din Rusia și Grecia și a apelat la ajutorul americanului pentru a încerca să achiziționeze un post de televiziune în Bulgaria.
Totul făcea partea din eforturile de a răspândi propaganda pro-Rusia în toată Europa, potrivit Departamentului de Justiție al SUA.
Bancher de investiții care afirmă că „l-a descoperit pe Dumnezeu” în timpul anilor de facultate, Malofeev este un creștin ortodox evlavios într-o țară care, sub conducerea lui Putin, a trecut de la comunism la practicile bisericești, Kremlinul și Patriarhia Moscovei acționând într-o sinergie revizionistă.
Fiind fondatorul Marshall Capital Partners, o companie privată de investiții, Malofeev s-a folosit de relațiile sale din sfera religiei pentru a-și mări averea, investind în gigantul rus de telecomunicații Rostelecom, în timp ce prietenul său ortodox, Igor Shchegolev, era ministrul Telecomunicațiilor, potrivit publicației Financial Times.
În 2015, când a fondat Tsargrad TV, folosindu-se de cunoștințele vaste ale lui Jack Hanick, fost director al Fox News, noul post de televiziune ortodox a început, de asemenea, să difuzeze pe Spas, un canal de televiziune pe teme religioase, gestionat de Biserica Ortodoxă.
Konstantin Malofeev este văzut ca un agent de influență al lui Vladimir Putin și joacă un rol central în relațiile sale internaționale. El susține interesele Rusiei în întreaga lume, având relații extinse cu multe cercuri de extremă dreapta din Europa și SUA.
Cercetătoarea Marlène Laruelle, profesor la Universitatea George-Washington (Washington DC) și director al Institutului de Studii Europene, Ruse și Eurasiatice (IERES), îl califică pe Konstantin Malofeev drept „ultraconservator”.
„Proiectul său a fost întotdeauna să creeze un fel de Internațională reacționară, cu creștini radicali, reacționari pro-viață și elita aristocratică pe care o reactivează ca actor politic ”, explică ea.
La sfârșitul anului 2022, președintele american Joe Biden a semnat o lege care permite transferul unor bunuri confiscate către Departamentul de Stat al SUA pentru asistență pentru Ucraina. Cu toate acestea, legea Statelor Unite limitează utilizarea de către guvern a bunurilor confiscate.
Economistul suedez Anders Åslund, analist senior la think tank-ul Forumul Mondial de la Stockholm, propune ca fondurile Băncii Centrale a Rusiei să fie confiscate și banii folosiți pentru reconstrucția Ucrainei după război.
„În șapte bănci centrale occidentale sunt deja înghețate fonduri ale Băncii Centrale din Rusia în valoarea de peste 300 de miliarde de dolari. Sunt banii statului, nu bani privați. Sunt motive serioase ca acești bani să fie confiscați dar din păcate, acum, sunt foarte puțini cei care susțin această idee. Lumea nu se pricepe la finanțe, nu „înțelege banii”, politicienii merg după vilele și iahturile oligarhilor, dar nu acolo sunt banii adevărați. Pentru reconstrucție, după război, va fi nevoie de bani mulți.
Băncile centrale occidentale care au blocat acești bani se opun și ele confiscării (pentru a finanța reconstrucția Ucrainei). Vor să păstreze aceste fonduri și se tem că dacă ar confisca fondurile rusești, își vor pierde din credibilitate. O prostie, prezentată însă sub acoperirea unui principiu, spune “Anders Åslund.
Economistul spune că sancțiunile financiare au avut cel mai mic impact. „Mult mai eficiente au fost sancțiunile impuse pe exporturile spre Rusia, mai ales interzicerea exporturilor de componente electronice care creează mari probleme industriei ruse de armament. Peste așteptări a funcționat plafonarea prețului pe exporturile de țiței și produse petroliere, combinată cu reducerea semnificativă a importurilor de gaze naturale din Rusia“, a explicat Åslund.