Donald Trump, revenit recent la Casa Albă, a stârnit o undă de șoc în toată lumea prin comentariile sale privind Canalul Panama, Canada și Groenlanda, dar și prin viziunea sa privind securizarea accesului Statelor Unite la rutele comerciale internaționale. Planul său include limitarea accesului Chinei la Canalul Panama, obținerea unor drepturi speciale asupra apelor teritoriale ale Canadei și extinderea infrastructurii militare americane în Groenlanda, scrie în Kyiv Post, analistul Andrii Vdovicenko.
Într-un articol pe blogul său, Ian Bremmer, președintele Eurasia Group, a semnalat cum opinia Partidului Conservator din Canada (partid care se preconizează că va câștiga următoarele alegeri) s-a schimbat subit de la „glume proaste” la „nu mai este deloc amuzant”. Declarațiile lui Trump, care nu a exclus posibilitatea unei acțiuni militare sau economice împotriva Danemarcei pentru a obține Groenlanda, au ridicat semne de întrebare printre liderii europeni. Cancelarul german Scholz a subliniat că toate statele trebuie să respecte principiul inviolabilității frontierei, iar ministrul de Externe francez, Jean-Noel Barrot, a menționat că „am intrat într-o eră a legii celui mai puternic”.
Și guvernul Panamei a fost nemulțumit de ideea lui Trump de a readuce Canalul sub controlul american. Ministrul de Externe Javier Martínez-Acha a declarat clar: „singurele mâini care operează canalul sunt cele panameze, și așa va rămâne”.
În ciuda faptului că mulți ar putea considera că Trump urmărește aceste obiective doar pentru a părea puternic în fața susținătorilor săi, care aderă la ideea „Make America Great Again”, motivele sale sunt, de fapt, mai complexe. Canalul Panama a fost esențial pentru comerțul internațional timp de peste 100 de ani, iar astăzi, Canada și Groenlanda sunt pe cale să devină la fel de importante, dacă nu chiar mai mult.
În prezent, aproximativ 40% din toate expedierile de containere din SUA trec prin Canalul Panama, ceea ce face ca accesul continuu la această rută să fie crucial pentru economia americană. Comentariile recente ale lui Trump par a fi o reacție față de amenințarea percepută venită din partea Chinei. În 2021, o companie din Hong Kong a prelungit contractul de închiriere al porturilor din Balboa și Colón pentru 25 de ani. În plus, China investește masiv în construcția de infrastructură în jurul Canalului Panama, un proces deja cunoscut de Trump ca fiind folosit de Beijing pentru a exercita control economic și politic asupra altor state.
În ceea ce privește Canada și Groenlanda, trendurile actuale de încălzire globală indică faptul că începând cu anii 2030, Arctica ar putea deveni lipsită de gheață în timpul verii, iar rutele maritime vor deveni accesibile pentru comerțul internațional, chiar dacă nu pe tot parcursul anului. Canada devine deosebit de importantă datorită Pasajului de Nord-Vest, care ar permite o rută directă prin apele sale.
Problema pentru Canada și SUA este că, în timp ce Canada consideră acest pasaj ca fiind o apă internă, SUA îl consideră o strâmtoare internațională. Dacă este recunoscut ca atare, navele americane și ale altor națiuni ar putea circula fără a plăti taxe, iar navele militare ar putea tranzita apele canadiene.
Trump pare să urmărească Groenlanda nu doar din motive de comerț, ci și din considerații de securitate. Chiar dacă Ruta Transpolară nu trece exact prin apele Groenlandei, aceasta se află extrem de aproape de teritoriul danez. Deși o astfel de rută ar putea deveni importantă abia în câteva decenii, ea ar putea deveni esențială în comerțul dintre Asia și Europa.
Pe lângă dimensiunea comercială, preocupările de securitate sunt tot mai mari, având în vedere acțiunile Rusiei, care din 2008 a început să modernizeze intens infrastructura militară din Arctica, inclusiv prin provocări la adresa NATO. De asemenea, China, declarându-se stat „semi-arctic”, colaborează activ cu Rusia pentru dezvoltarea Pasajului de Nord-Est, care trece prin apele teritoriale ale Rusiei. China este, de asemenea, implicată în misiuni de zbor în apropierea Alaskăi și al Europei de Nord.
Astfel, deși declarațiile lui Trump pot părea extrem de riscante și expansioniste, ele sunt, în fapt, un calcul strategic bine fundamentat. Președintele este cunoscut pentru retorica sa dură și pentru acțiunile îndrăznețe, cum ar fi diplomația energetică, uciderea țintită a generalului Qasem Soleimani și sprijinul pentru Ucraina cu arme letale.
Ce trebuie să înțeleagă aliații SUA este că negocierile cu Administrația Trump vor fi dificile și vor necesita multă pregătire. Nu ar trebui să surprindă pe nimeni dacă, în cele din urmă, Trump va reuși să obțină un acces exclusiv la aceste rute maritime vitale pentru viitor. SUA ar putea exercita presiuni asupra Panama pentru a limita acordurile de infrastructură cu China, asupra Canadei pentru a semna un acord ce ar oferi navelor americane drepturi speciale și asupra Danemarcei pentru a construi o infrastructură militară amplă în Groenlanda susține expertul în Kyiv Post.