Ce rol au jucat telefoanele mobile în colapsul Silicon Valley Bank. 42 de miliarde de dolari retrași într-o singură zi, fără cozi la bancă

A fost un weekend destul de agitat în SUA. Implozia Silicon Valley Bank a declanșat panică în legătură cu soarta depozitelor de zeci de miliarde și, până sâmbătă dimineața, se părea că sistemul financiar al SUA ar putea fi în flăcări. Apoi, duminică, secretarul Trezoreriei Janet Yellen și alte autorități de reglementare de top au anunțat o serie de măsuri de protecție care au calmat piețele. Criza a trecut – cel puțin deocamdată.

În ceea ce privește cine a provocat această mizerie? Sunt o mulțime de potențiali vinovați: eșecul autorităților de reglementare pentru că nu au identificat riscurile sistemice pentru sistemul bancar cauzate de încetarea bruscă a ratelor dobânzilor aproape de zero. Sau CEO-ul Greg Becker și alți directori executivi de la SVB pentru că au urmat o strategie de creștere cu orice preț, care acum pare remarcabil de prost recomandată.

Ambele sunt explicaţii plauzibile, dar, potrivit publicaţiei Fortune, oricât de mult ar fi contribuit anumite persoane la dezastrul SVB, tehnologia - în special telefoanele mobile - a reprezentat cauza imediată a căderii băncii.

Când clienţii au aflat că Silicon Valley Bank are probleme, nu s-au grăbit să se ducă la un casier. În schimb, au apăsat butonul de „retragere" de pe telefoanele lor mobile, văduvind banca de miliarde de euro în numai câteva ore. După cum a explicat macro-analistul Jim Bianco într-o serie ascuţită de declaraţii pe Twitter:

„Cum au fost retrase 42 de miliarde de dolari într-o singură zi, fără ca mii de oameni să stea la coadă? Răspuns: telefonul mobil! Acest lucru ar trebui să sperie bancherii şi autorităţile de reglementare de pretutindeni. Întreaga bază de depozite de 17.000 de miliarde de dolari se sprijină pe un fir de păr, aşteptând lichidităţi instantanee".

Ceea ce obişnuia să aibă loc în zile sau săptămâni, acum are loc în numai câteva minute, lăsând bancherilor şi autorităţilor un timp insuficient de procesare şi reacţie. Analiştii sunt de părere că, pentru a putea evita viitoarele crize bancare, cel mai util lucru de făcut în această situaţie este găsirea unui sistem de reglementare a legăturii dintre domeniul bancar şi instrumentele tehnologice de care clienţii dispun pentru accesarea şi administrarea propriilor conturi.

Colapsul SVB, cel mai mare faliment de la criza financiară din 2008, a tulburat industria tehnologică, parțial pentru că mulți investitori și multe startup-uri aveau milioane de dolari în depozite. Soarta acestor fonduri este acum incertă iar unele companii din domeniul tehnologiei, precum și locurile de muncă pe care le oferă, sunt în pericol semnificativ.

Reguli relaxate

Însă este posibil ca acest scenariu dificil să nu fi avut loc dacă nu se implica președintele SVB, Greg Becker, care acum opt ani de zile a cerut unei comisii din Senatul SUA să relaxeze regulile care urmau să fie aplicate și în cazul băncii sale, potrivit publicației Mother Jones. Apariția sa în peisaj a demarat un efort de lobby care a costat jumătate de milion de dolari pentru ca proiectul de lege, care a fost semnat de președintele de atunci Donald Trump, să înlăture reglementările pe care SVB și alte bănci nu le mai doreau.

La ședința comisiei din Senat în 2015, Becker și-a propus să elimine o parte din Legea Dodd-Frank, actul normativ ce trebuia să reglementeze piața financiară de pe Wall Street după criza din 2008. O regulă cheie din lege obliga băncile considerate prea importante pentru a da faliment – pe care legislația Dodd-Frank le definea ca fiind cele cu mai mult de 50 de miliarde de dolari în active – să fie supuse unei supravegheri mai stricte și să aibă un procent mai mare al capitalului menit să consolideze capacitatea marilor bănci de a face față șocurilor financiare. Becker, alături de alți câțiva directori executivi din bănci, au cerut senatorilor să ridice pragul de la care instituțiile financiare sunt supuse acestui nivel extins de supraveghere, de la 50 de miliarde de dolari în active – un nivel de care banca lui se apropia rapid – la 250 de miliarde de dolari. La audierea sa din Senat, el a explicat că verificările de risc mai stricte ar costa în mod nenecesar băncile sale milioane de dolari, redirecționând resurse din capacitatea lor de a împrumuta „afaceri mici și în dezvoltare” care sunt „motoare pentru crearea de locuri de muncă”.

El a argumentat că nu este nevoie de aceste verificări costisitoare, mandatate de guvernul federal, deoarece activitățile SVB au un „profil de risc scăzut” și pentru că banca era perfect capabilă să-și facă singură verificările cu „practici puternice de management al riscului”. Ca urmare a audierii și a trei ani în care SVB a făcut lobby pe lângă legiuitori, Becker a obținut ce și-a dorit: În 2018, Trump a semnat legea și a ridicat astfel pragul pentru ca supravegherea bancară mai strictă să intre în vigoare de la 250 de miliarde de dolari investiți în active.

În 2023, cu aproape 209 miliarde de dolari în active, SVB a continuat să opereze sub pragul care ar fi supus-o controlului mai strict privind riscurile. Ani de zile, ei au investit o bună bucată din depozitele clienților în speranța obținerii de profit. Însă în ultimele luni, multe dintre startup-urile cliente s-au prezentat la bancă pentru a-și retrage banii, aceștia fiind în fața unui nou scenariu în care acumularea de datorii pentru operarea afacerilor devenise mult mai scumpă, ca urmare a creșterii agresive a dobânzilor, decisă de Fed. Însă SVB nu a avut destui bani lichizi pentru a plăti deodată toate acele retrageri. Rezultatul: pierderi majore ale băncii iar vineri un colaps total. Acesta este exact tipul de eșec pe care regulile inițiale, împotriva căruia s-a luptat Becker, trebuiau să-l prevină, mai notează publicația citată.

Presa de orientare conservatoare americană a pus prăbușirea Silicon Valley Bank (SVB) pe politicile woke* ale conducerii sale, care a preferat să-și concentreze atenția pe o agendă de diversitate și incluziune, neglijând partea de business și ignorând protejarea clienților.

Beneficiară a boom-ului din Silicon Valley

SVB a fost unul din marii beneficiari al boom-ului din Silicon Valley din ultimii câțiva ani. Pe măsură ce capitaluri uriașe de risc au fost plasate în startup-urile finanțate de SVB, miliarde de dolari au intrat ca depozite la SVB.

Banca stătea pe un munte de cash- de la 102 miliarde dolari a ajuns la depozite de 189 miliarde dolari. Banii ăștia trebuiau plasați undeva.

Căutând randament într-o eră a ratelor dobânzilor ultra-scăzute, banca a investit într-un portofoliu de 120 de miliarde de dolari de titluri de valoare, dintre care 91 de miliarde de dolari în obligațiuni ipotecare cu rată fixă, cu o rată medie a dobânzii de doar 1,64%, blocând numerarul pentru mai bine de un deceniu și expunându-se la pierderi în cazul în care ratele dobânzilor creșteau rapid.

Cum exact asta s-a întâmplat cu dobânzile începând de anul trecut, valoarea portofoliului a scăzut cu 15 miliarde de dolari, o sumă aproape egală cu întreg capitalul SVB. Cleștele începuse să se strângă. Dacă ar fi vândut din obligațiuni, banca risca să devină insolvabilă.

În martie 2023, circa 40 de directori financiari din diferite grupuri tehnologice s-au adunat în stațiunea de schi Utah, Deer Valley, pentru summit-ul anual găzduit chiar de Silicon Valley Bank. La nici o săptămână, o parte din directori schimbau mesaje despre cât de oportun este să-și mai păstreze banii la SVB, scrie Financial Times.

Banca tocmai ce vânduse titluri de 20 de miliarde de dolari (vânzare în pierdere, dar necesară pentru nevoia de cash) pentru a atenua scăderea abruptă a depozitelor, atrăgând astfel atenția investitorilor asupra vulnerabilităților din bilanț. Era ca în dilema prizonierului: fiecare investitor știa că e în siguranță dacă nu-și retrage banii cu condiția ca și ceilalți să procedeze la fel. Numai că fiecare și-a salvat cum a putut pielea: cei mai mulți și-au retras depozitele și le-au mutat la JP Morgan, HSBC sau la alte bănci. Totul s-a petrecut în câteva zile.

Clienții au retras de 42 de miliarde de dolari într-o singură zi

Vineri, banca era prăbușită. Clienții au inițiat retrageri de 42 de miliarde de dolari într-o singură zi – un sfert din totalul depozitelor băncii – și aceasta nu a mai putut face față solicitărilor. Federal Deposit Insurance Corporation – autoritatea de reglementare bancară din SUA care garantează depozite de până la 250.000 de dolari – s-a mutat la sediul băncii din Santa Clara, California, a declarat-o insolvabilă și a preluat controlul.

CEO-ul băncii a încercat să aranjeze o ofertă publică de acțiuni ale băncii prin Goldman Sachs, iar General Atlantic s-a angajat să cumpere acțiuni de 500 de milioane de dolari. Asta se întâmpla miercuri seara. Joi însă tranzacția picase.

„Problema de la Silicon Valley Bank este agravată de baza de clienți relativ concentrată. La sfârșitul anului 2022, banca avea 37.466. deponenți, fiecare deținând peste 250.000 USD per cont. Excelent când afacerile sunt în plină expansiune, dar groaznic atunci când piața se contractă”, spune Rubinstein.

Decizia SVB de a vinde titlurile a semnalat în piață că banca nu mai are cash. Marii investitori, cum e fondul lui Peter Thiel, sfătuiau deja companiile să-și retragă banii de la SVB. Becker, într-o serie de întâlniri cu clienții și investitorii SVB, le spunea acestora să nu intre în panică. Era însă prea târziu.

Salvare miraculoasă pe autostradă: Un american a fost scos din mașina sa cuprinsă de flăcări VIDEO

Un bărbat de 70 de ani din SUA a intrat în coliziune cu un stâlp de iluminat pe o autostradă din Minnesota. Imediat după impact, bărbatul s-a trezit că nu mai poate ieși din mașina...

Europenii, neputincioși în a întări apărarea antiaeriană a Kievului. ”Dacă americanii ne-ar putea trimite sisteme Patriot”

Mai multe țări, inclusiv Franța, sunt reticente în a se despărți de sistemele lor de apărare avansate, chiar dacă secretarul general al NATO a încurajat capitalele europene să transfere...