Problemele apărute după actualizarea legii electorale. Subvențiile rămân uriașe, iar mai nou partidele pot plăti amenzi din ele

Luni, 28 Noiembrie 2022, ora 06:41
1952 citiri
Problemele apărute după actualizarea legii electorale. Subvențiile rămân uriașe, iar mai nou partidele pot plăti amenzi din ele
Partidele din Parlament primesc anual un munte de bani de la stat FOTO Ziare.com

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a inițiat în urmă cu o lună o modificare a Legii finanțării partidelor politice (Legea 334/2006). Deși în prima variantă legea avea mai numeroase hibe, o parte dintre acestea au fost rezolvate, însă au apărut altele noi.

Principala modificarea a legii propuse de AEP o reprezintă impunerea unei limite privind banii pe care partidele politice îi pot folosi pentru propaganda din presă. Astfel, formațiunile politice din România nu vor putea cheltui mai mult de 30% din valoarea totală a sumelor primite de la bugetul de stat. În prezent, PSD și PNL sunt „campioni” la acest capitol. Conform unei analize publicate de Ziare.com, în 2021 PSD și-a folosit 71% din cheltuielile totale pentru presă și propagandă. În cazul PNL procentul a fost de 64%, iar USR 7%.

Aflat în dezbatere publică de aproape o lună, proiectul de lege a fost rescris pentru a rezolva o parte din „șopârlele”, care puteau face mai mult rău decât bine. Cu toate astea, ca urmare a modificărilor, au apărut alte probleme care țin de integritatea și echilibrul finanțării politice.

Partidele primesc în continuare munți de bani

Inițiativa AEP nu s-a atins de pragul de bani pe care partidele în primesc, iar acesta rămâne deocamdată între 0,01 și 0,04% din produsul intern brut, ceea ce înseamnă că formațiunile pot primi în total chiar și până la 500 de milioane de lei pe an. Totodată, președintele AEP are dreptul în continuare să solicite alocări suplimentare de fonduri pentru partide pe parcursul anului, fără vreo motivare ori solicitare din partea partidelor.

De asemenea, în propunerea AEP nu este îndeajuns de clar definit modul în care partidele pot cheltui banii din subvenție. Expert Forum arătă că pot exista abuzuri majore în cazul cheltuielilor pentru organizarea de mese oficiale și recepții.

Totodată, o altă hibă din noua lege este posibilitatea partidelor de a plăti amenzile, confiscările sau sancțiunile din subvențiile politice.Această măsură ar face ca orice sancțiune dată partidelor să fie complet ineficiente, mai ales după cum Ziare.com a arătat într-un material, formațiunile primesc mult mai mulți bani decât au nevoie în mod real. Mai mult, partidele pot păstra în continuare banii primiți din subvenție pe termen nedefinit, însemnând astfel că pot strânge munți de bani pe care-i pot folosi în campaniile electorale din 2024, afectând astfel cursa electorală.

Anul trecut, PNL a primit de la AEP o subvenție totală de 76.5 milioane de lei (15.4 milioane de euro), din care a cheltuit 43%, rămânând astfel cu 43 de milioane de lei (8.7 milioane de euro). PSD a cheltuit anul trecut 61% din subvenție și a rămas cu 34.5 milioane de lei (7 milioane de euro), în timp ce USR a folosit aproximativ 39% din subvenție și a rămas cu peste 25 de milioane de lei (5 milioane de euro).

Angajări în conducere fără criterii

O nouă problemă identificată de EFOR îl reprezintă termenul de restituire a împrumuturilor care a fost prelungit de la 3 la 5 ani. „Cu toate acestea, AEP nu a acceptat în forma finală propunerea de a publica stadiul de returnare a împrumuturilor trimestrial pe pagina web a instituției. De asemenea, deși s-a păstrat reglementarea conform căreia partidele politice pot încheia contracte de împrumut de folosință având ca obiect doar bunuri imobile cu destinația de sedii, nu este clar legiferat care sunt condițiile pentru acestea și cum se cuantifică pentru a se încadra în pragul superior anual destinat împrumuturilor”, scriu experții electorali.

O reglementare ciudată se regăsește și la condițiile de angajare a directorului general al Departamentului de control al finanțării partidelor și campaniilor electorale. Mai exact, lipsesc criterii care ar putea da da o garanție cu privire la integritatea persoanei care ocupă funcția. Conform legii, în funcție ar putea fi numită orice persoană doar de către o comisie externă care este numită de președintele AEP. Nu există astfel vreo prevedere care să interzică membrilor de partid să poate fi numiți în această funcție, iar singura limitare este ca membrii să fie profesori cu experiență economică sau juridică.

Citește și:
De ce este exclusă aderarea la Schengen în prima parte a anului 2023 și ce șanse avem în a doua parte. Calendarul evenimentelor care pot influența situația și miza Austriei
De ce este exclusă aderarea la Schengen în prima parte a anului 2023 și ce șanse avem în a doua parte. Calendarul evenimentelor care pot influența situația și miza Austriei
În cea mai recentă reuniune a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, cel care votează extinderea Spațiului Schengen, nu s-a discutat oficial despre aderarea României....
Marcel Ciolacu atacă PNL cu privire la rotativă: ”Trebuie să depăşim mofturile de politicieni mărunţi”
Marcel Ciolacu atacă PNL cu privire la rotativă: ”Trebuie să depăşim mofturile de politicieni mărunţi”
Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat vineri, 27 ianuarie, la Brăila, despre rotaţia premierilor din luna mai şi schimburile de ministere, că ”dacă revenim la mofturile de a băga funcţiile...