România subvenționată. Analiști: ”Este un cerc vicios în care facem lucruri ineficiente pentru că la un moment dat ne-am apucat să facem asta”

Joi, 26 Ianuarie 2023, ora 21:50
3465 citiri
România subvenționată. Analiști: ”Este un cerc vicios în care facem lucruri ineficiente pentru că la un moment dat ne-am apucat să facem asta”
Subvențiile în agricultură și pentru căldură FOTO: colaj Pixabay.com

În România există subvenții pentru căldură, curent, pentru lemne, pentru agricultură, dar și pentru afaceri. Sunt foarte mulți bani pe care primăriile, Guvernul, Uniunea Europeană îi plătesc pentru sprijinirea celor vulnerabili, în principiu. Acești bani sunt luați din taxe, iar unele astfel de subvenții nu și-ar mai avea rostul în prezent.

Ziare.com a consultat un expert în economie și un specialist în energie pentru a explica cum funcționează de fapt acest sistem de subvenționare.

Christian Năsulea: Sunt două probleme majore în acest sistem de subvenții

Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a explicat într-un interviu pentru Ziare.com de ce unele subvenții sunt absolut ineficiente și ce face ineficient sistemul de taxare în România.

”Problema cu subvențiile este în felul următor: orice mecanism de acest fel implică taxare. Iar când vine vorba de taxare, avem acest principiu în economie care se cheamă pierdere netă în urma taxării. Este ineficient să luăm bani pentru lucruri care nu sunt absolut esențiale și foarte multe dintre subvențiile acestea nu sunt esențiale, adică sunt programe care ar putea să aibă efecte pozitive. Însă, nu este clar că se justifică toată ineficiența care este indusă în sistem prin taxare, de beneficiile potențiale.

De fapt vorbim despre două situații. În primul rând aveam această pierdere care apare în urma perceperii taxelor din care să fie finanțate subvențiile, pentru că nu contează dacă vinde la nivel european, tot din taxele noastre vin până la urmă, e doar circuitul mai lung.

În al doilea rând avem costurile de administrare. Adică presupunând că ar funcționa toate lucrurile bine pe programul de subvenții, ceea ce nu se întâmplă niciodată, dar presupunem că ar fi așa, tot avem niște costuri administrative mari, care sunt cu atât mai mari cu cât lanțul este mai lung.

Adică, în teorie, subvențiile date de o primărie, din banii primăriei, pierd mai puțin în costul de administrare decât subvențiile date de guvern din taxele percepute la nivelul țării ori la nivel european, în acest caz lanțul este și mai lung și sunt implicate mai multe organisme de administrare și implementare. Vă dați seama că eficiența este mai scăzută pur și simplu din cauza acestor costuri mari de administrare incluse”, a spus expertul.

Pe de altă parte sunt momente în care trebuie să aplicăm subvenții pentru a salva niște oameni aflați în situații limită. Însă nu se justifică toate programele de subvenții care se aplică în prezent.

”Mecanismul de bază este acesta în care sunt tot felul de lucruri care fac să fie ineficientă toată ideea de subvenționare în sine. Și atunci există motive pentru care într-o situație de criză, ca să salvăm niște oameni de un pericol iminent, are rost să facem lucruri de genul acestor subvenții cum sunt cele pentru căldură. Ați văzut că în fiecare iarnă avem oameni care mor frig în țara asta pentru că nu au cu ce să se încălzească. Și atunci o justificare există pentru asta însă trebuie făcută toată schema cu foarte mare atenție și în niciun caz nu se justifică toate programele de subvenții pe care le aprobă Uniunea sau Guvernul României”, a mai spus Christian Năsulea.

Unde nu s-ar mai justifica subvenția

Potrivit specialistului, în prezent, multe dintre programele de subvenții pe agricultură nu mai sunt justificabile.

”Noi în România trebuie să folosim fonduri europene în agricultură pentru că și celelalte țări europene folosesc fonduri europene în agricultură.

Practic, e un fel de concurență neloială care apare în urma utilizării acestor programe de subvenționare în agricultură. Și atunci, dacă nimeni în Uniunea Europeană nu ar mai beneficia de genul acesta de fonduri, probabil n-ar mai fi nevoie de ele deloc.

Dar pentru că există acest program care este uriaș la nivelul Uniunii Europene, trebuie toți în continuare să ne luptăm să subvenționăm în așa fel încât să nu fie produsele noastre agricole mai scumpe decât produsele agricole ale celorlalte țări europene. E cumva un cerc vicios în care irosim bani și facem niște lucruri ineficiente, pentru că ne-am apucat la un moment dat să irosim bani făcând niște lucruri ineficiente”, a mai spus expertul în economie.

De fapt noi toți plătim pentru ca business-ul unor oameni să rămână pe piață. Nu sunt bani mulți, însă se adună sume considerabile care ar putea fi canalizate către altceva.

”Avem în economie un model teoretic foarte interesant și, apropo de treaba asta, pentru că de fapt, oamenii care beneficiază direct, beneficiarii direcți pentru programele acestea de subvenții sunt puțini. Și sunt foarte vocali deoarece pentru ei înseamnă extrem de mult subvențiile acestea, business-ul lor depinde de ele. Însă noi, toți ceilalți contribuabili achităm nota de plată. Nu sunt costuri prea mari. De fapt ne costă pe fiecare dintre noi foarte puțin dacă stăm să facem un calcul. Într-un an de zile din taxele plătite de un român se duc 10 lei ca să se acopere subvențiile pentru crescătorii de porci, de exemplu. Și atunci, ne gândim că 10 lei, la câți bani ne ia statul, nici nu mai contează. Dar se adună: 10 lei acolo, 10 lei dincolo.

Și asta e un un alt motiv pentru care este foarte, foarte greu să reușim să reglăm, să redresăm situația și să ieșim din cercul ăsta vicios de care vorbeam mai devreme”, a mai explicat Christian Năsulea.

Cum a scăpat Noua Zeelandă de subvenționarea crescătorilor de oi

Dacă, să presupunem, ar vrea autoritățile să iasă din cercul acesta vicios care ar fi primul lucru pe care ar trebui să-l facă?

”Ar trebui să renunțăm la subvenționarea din anumite domenii. În Noua Zeelandă s-a făcut lucrul acesta și avem un exemplu și despre cum funcționează în momentul în care se opresc programele de subvenții pentru agricultură punctual.

La un moment dat, ce s-a întâmplat acolo a fost că opinia publică din Noua Zeelandă s-a săturat practic să plătească din banii ei pentru ca cei care creșteau oi să facă niște bani în plus ca să se vândă lână mai ieftină în Australia, pentru că asta se întâmpla. Nici măcar nu erau un beneficiu pentru consumatorul local. Ei pur și simplu produceau mai ieftin, concurau mai bine pe piața globală, însă făceau niște bani fermierii care creșteau oi și se găseau pulovere mai ieftine în Australia. E un sistem care chiar nu este în avantajul contribuabilului.

În ceea ce ne privește pe noi, această situație are consecințe și mai rele. De fapt, dacă începem să ne dăm seama că noi, subvenționând cultivarea grâului din România, de exemplu, facem să fie făina românească mai ieftină, să fie mai competitivă pe piețele internaționale și în felul ăsta îi scoatem de pe piață, de exemplu, pe fermierii de prin Maroc, de prin alte țări mai sărace, care nu, unde nu se dau subvenții.

Doar că iarăși practic plătește contribuabilul european, ca să facă niște bani în plus fermierii, cultivatorii de grâu. Costul este unul public împărțit la toată populația Uniunii Europene. Beneficiul direct este unul privat, al oamenilor care sunt în business-ul acesta. Dar consecințele negative, indirecte, din treaba asta sunt legate și de faptul că îi ținem în sărăcie pe marocani practic”, a mai spus Christian Năsulea.

Dumitru Chisăliță: Dacă ia cineva din buzunar, se numește hoție

Și Dumitru Chisăliță, expert în energie, a comentat într-un interviu pentru Ziare.com ce înseamnă subvenționarea pentru gigacalorie.

”Subvenția nu o dă primăria, așa cum mulți ar fi tentați să creadă. Vorbim, de fapt, despre taxe plătite în plus de ceilalți cetățeni. Subvenția, ca teorie, înseamnă să vin să ajut pe cineva la nevoie. Ori nu putem avea un astfel de sistem în care de la an la an subvenția este tot mai mare. Nu înseamnă că subvenționez, ci că sponsorizez.

Subvenția înseamnă să-ți dau 3 ani de zile bani să te ajut să ieși din groapă, apoi te descurci. Însă, în România se dau de 13 ani subvenții.

Sistemul de subvenție este un sistem falimentar. El o să moară sigur mai rămâne de văzut când se va întâmpla acest lucru”, a spus expertul în energie.

Pe de altă parte, a mai precizat Dumitru Chisăliță, ”subvenții mari în energie înseamnă mai puține spitale, școli, drumuri etc. Subvențiile infinite la energie înseamnă în fapt accentuarea sărăciei energetice. Și totuși asta facem, ne săpăm singuri groapa în care vom cădea cu siguranță”.

”Alternativa este construirea unor sisteme eficiente care să se autosusțină în viitor și să se dezvolte cu reducerea costurilor pe unitatea de energie produsă și distribuită.

Sunt miliarde de lei prinși în aceste subvenții. Înseamnă bani scoși din buzunarul unor oameni de bună cuviință care își plătesc taxele și băgați în buzunarul altor oameni. Dacă cineva ia din buzunar se numește hoție. Așa se numește subvenția”, a mai spus Chisăliță.

Expertul a reamintit și faptul că ”noi avem o legislație care interzice subvențiile. Doar că a fost pandemie, apoi a venit criza și s-a cam uitat de ea. Dar vor trece și acestea și ne vom trezi în scurt timp că noi avem o lege care este obligatorie”.

Șeful companiei petroliere de stat din Arabia Saudită: "Lumea ar trebui să renunţe la fantezia de a elimina petrolul şi gazele"
Șeful companiei petroliere de stat din Arabia Saudită: "Lumea ar trebui să renunţe la fantezia de a elimina petrolul şi gazele"
CEO-ul Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat luni că tranziţia energetică eşuează, iar factorii de decizie ar trebui să renunţe la ”fantezia” de a elimina treptat petrolul şi gazele,...
Depozitul pentru deșeuri industriale periculoase de la Copșa Mică a fost închis. România scapă de plata penalităților la nivel UE
Depozitul pentru deșeuri industriale periculoase de la Copșa Mică a fost închis. România scapă de plata penalităților la nivel UE
România a evitat plata penalităţilor după ce Garda de Mediu din Sibiu a închis depozitul neconform de deşeuri industriale periculoase al Sometra SA din Copşa Mică, oraş care zeci de ani...
#subventii, #caldura, #agricultura, #energie, #taxe Romania, #Christian Nasulea, #Dumitru Chisalita , #stiri taxe