România educată de funcționari nepricepuți

Autor: Cristian Stefanescu (DW) - jurnalist Deutsche Welle
Miercuri, 24 August 2022, ora 18:24
3173 citiri

Consultarea națională privind legile educației se termină astăzi, după ce ministrul și decidenții au stat față în față cu prietenii, dar s-au ferit de specialiști. Se cere prelungirea dezbaterilor.

„Rezultate fără precedent”, se laudă ministrul Educației, când evocă consultarea publică pe tema proiectelor de legi ale educației, desfășurată în ultimele șase săptămâni. Au fost 75 de întâlniri, între 12 iulie și 24 august, se laudă Sorin Cîmpeanu, la care „s-au reținut foarte multe propuneri de îmbunătățire”. Și studenții, și elevii, și cadrele universitare au, însă, o părere diferită de cea a ministrului.

„Să retragă aceste greșeli și să revină cu ceva mai bun”

Nu au fost dezbateri reale, reclamă beneficiarii legislației aflate în lucru, și îl acuză pe ministru că a binevoit să le răspundă doar partenerilor prieteni, care nu l-au incomodat, ci au formulat întrebări delicate, chiar ajutătoare, pentru răspunsuri dinainte pregătite.

După întâlnirea cu Sorin Cîmpeanu, reprezentanții asociațiilor studențești s-au plâns că ministrul i-a tratat cu superficialitate, că le-a alocat timp insuficient și le-a ignorat amendamentele, respingându-le pe bandă rulantă. „Am fost. Am rezolvat. Nu se poate”, au comentat, după întâlnire, trimișii la minister ai Asociației Naționale a Organizațiilor Studențești ANOSR. Și cer noi consultări.

De fapt, și profesorii acestora vor același lucru. Într-o scrisoare semnată inițial de 70 de cadre universitare, ministrul a fost invitat să treacă, practic, peste eventuale orgolii și să prelungească termenul consultărilor până la sfârșitul acestui an. Printre semnatari este decanul Facultății de Științe Politice a Universității din București, profesorul Cristian Preda: „Ministrul Cîmpeanu e în întârziere. A promis în 2021 că în toamnă - se face, deci, în curând un an - va avea legile educației. Le-a scos târziu, chiar când să înceapă vacanțele școlare. Dezbaterea a fost propusă tocmai în timpul vacanței. Asta nu este însă o scuză pentru a nu sta de vorbă cu cei care lucrează în educație.”

Nici reprezentanții elevilor nu au fost deloc mulțumiți de modul în care ministerul a organizat dezbaterea publică. La Constanța, de altfel, conducerea inspectoratului școlar nici măcar nu le-a permis elevilor să intre la discuții. Au reușit să îi transmită întrebări online ministrului Cîmpeanu, a doua zi, iar concluzia a formulat-o președinta Asociației Elevilor din Constanța, Ariana Dudună, într-o convorbire cu Știrile Digi FM: „Din păcate, am mari dubii că ceva se va schimba după consultări. Această dezbatere a fost una cu un rol strict formal. Mi-aș dori să mă înșel.” Din perspectiva elevilor pe care îi reprezintă, într-una dintre cele mai active organizații de profil din România, Dudună crede că „singura soluție la care pot să sper este retragerea proiectelor de lege și revenirea cu o altă formă a lor. Ne dorim reformă dar nu în această formă. Când cineva își dă seama că a greșit, să retragă aceste greșeli și să revină cu ceva mai bun în loc.”

Legile „nu ajută să avem mâine o școală mai bună”

De altfel, și profesorul universitar Preda a remarcat că, pe parcursul perioadei dedicate dezbaterilor, „ministrul s-a dus să discute proiectele de legi mai degrabă în cercuri de partid, în PNL. Nu am văzut pe nimeni optimist, dincolo de declarațiile de sprijin politic venite din partea peneliștilor. Nimeni nu a spus că legile lui Cîmpeanu trebuie votate. Legile”, a completat decanul Facultății de Științe Politice, „au fost făcute de funcționari din minister, foarte mulți dintre ei nepricepuți, alții cu totul desprinși de lumea educației - dacă au fost vreodată în această lume. Și de asta consider că legile ăstea nu sunt bune. Nu ne ajută să avem mâine o școală mai bună, nici la nivel universitar, nici preuniversitar. Nu proiectează un viitor, sunt mai degrabă regulamente de funcționare decât descrieri ale unei cărări, ale unui drum către o bună formare. Este un mare defect al acestor propuneri”.

Nu este singurul minus al legilor educației sesizat de profesorul Preda: „Este evident, mai ales pentru lumea universitară, că încrederea pe care cetățenii o pot avea în sistemul nostru universitar este distrusă cu bună știință, fiindcă în chestiunea eticii, și în particular a plagiatului, ministrul propune legalizarea fraudelor comise în ultimii ani și pe care el le-a apărat până acum în alte forme.” Îi mai reproșează ceva ministrului Cîmpeanu: că a ratat să facă legătura dintre nivelul preuniversitar și cel universitar. „Nu a fost în stare să propună o lege ci două, ca și când am avea două educații, două vieți diferite, o viață înainte de universitate și o viață odată cu universitatea. Educația”, consideră Preda, „are nevoie de o legiferare ca întreg, pentru că ea nu poate fi privită distinct.” Dar, constată decanul Facultății de Științe Politice, „o simulare a consultării în întruniri de partid sau prin comanda unor inspectorate școlare nu ține loc de schimb de idei, de culegerea unor experiențe valoroase care să conducă la formularea unor legi bune.”

O concluzie pe care o împărtășesc și elevii, care, în afara lacunelor punctuale identificate, cum ar fi, de exemplu, inechitatea sistemului de burse sau confuzia în privința admiterilor speciale la colegiile naționale, al căror statut privilegiat nu este definit, deplâng lipsa unei fundamentări pe bază de studii și analize a pachetului legislativ: „Nu este întemeiat cu consultarea experților și a cercetătorilor, cu respectarea a diferite rezoluții europene și internaționale, făcute de organizații din domeniul educației. Nu este o reformă semnificativă”, conchide Dudună.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citește și:
Ce conține de fapt muștarul vândut în magazinele din România. 88% din produse au în compoziție aditivi alimentari
Ce conține de fapt muștarul vândut în magazinele din România. 88% din produse au în compoziție aditivi alimentari
InfoCons a realizat un studiu pe baza produselor tip muștar care se regăsesc pe piața din România. Din punct de vedere al ingredientului principal din compoziție, boabele de muștar sau...
O inadecvare morală sau despre alianța româno-ungară împotriva Kievului
O inadecvare morală sau despre alianța româno-ungară împotriva Kievului
Bucureștiul girează Budapesta într-o perioadă în care Ungaria se desparte tot mai mult de comunitatea europeană și tinde să se apropie de valorile fluturate la Kremlin. Pe moment,...