Guvernul Suediei a anunțat marți intenția de a înăspri regulile pentru obținerea cetățeniei suedeze, iar un raport guvernamental recomandă ca „traiul onest” să devină o condiție esențială pentru cei care doresc să dobândească naționalitatea suedeză.
Printre recomandările raportului se numără și extinderea perioadei de ședere necesare în țară pentru a putea solicita cetățenia. Astfel, un străin ar trebui să locuiască în Suedia timp de opt ani, față de cei cinci ani prevăzuți în prezent, să treacă un test despre societatea și valorile suedeze și să susțină un examen de limba suedeză. Aceste măsuri fac parte dintr-o anchetă comandată de guvernul de centru-dreapta în 2023.
„Cetățenia trebuie câștigată, nu oferită necondiționat”, a subliniat ministrul Migrației, Johan Forssell, într-o postare pe Instagram. În cadrul unei conferințe de presă, Forssell a mai afirmat că cetățenia este un mijloc de a uni persoanele din diverse colțuri ale lumii sub „o identitate suedeză comună”.
„Acest lucru este deosebit de important într-un moment în care Suedia a primit sute de mii de oameni din diferite părți ale lumii în ultimii ani”, a adăugat ministrul.
În urma valului migrator din 2015, care a dus la un număr mare de solicitări de azil, guvernele succesive ale Suediei, atât de stânga, cât și de dreapta, au decis să înăsprească regulile de imigrație și azil. Guvernul minoritar de centru-dreapta al prim-ministrului Ulf Kristersson, susținut de Partidul Sweden Democrats, a continuat această tendință după ce a preluat puterea, în 2022.
Forssell a subliniat că este „crucial” ca valorile fundamentale ale Suediei să fie întotdeauna foarte clare. „Familia este importantă, dar nu stă deasupra legii. Există egalitate între sexe. Poți să te căsătorești cu cine vrei. Fetele și băieții au dreptul de a înota și de a juca fotbal. Dacă nu accepți aceste valori, Suedia nu este țara pentru tine”, a declarat ministrul.
Raportul guvernamental propune, de asemenea, înăsprirea cerinței de „trai onest”. În practică, acest lucru ar însemna că persoanele care au comis infracțiuni sau au datorii neplătite ar întâmpina dificultăți în obținerea cetățeniei suedeze, a explicat Kirsi Laakso Utvik, coordonatorul anchetei.
Organizațiile pentru drepturile omului, precum Civil Rights Defenders, au criticat propunerile. „Cercetările arată că cerințele mai dure pentru cetățenie nu încurajează integrarea, ci contribuie la excluziunea unui număr tot mai mare de oameni care trăiesc de mult timp în Suedia fără drepturile fundamentale ale cetățeniei”, a declarat John Stauffer, directorul juridic al organizației.
Concluziile raportului vor fi analizate de diverse autorități și părți interesate înainte ca guvernul să elaboreze un proiect de lege. Dacă va fi adoptat, acest proiect ar putea intra în vigoare pe 1 iunie 2026.
Suedia, care în trecut se considera un refugiu pentru cei persecutați și obosiți de război, s-a confruntat, de-a lungul anilor, cu dificultăți în integrarea noilor veniți. Măsurile recente de reducere a imigrației includ acordarea doar de permise de ședere temporare pentru solicitanții de azil, înăsprirea criteriilor pentru reunificarea familiei și creșterea cerințelor de venit pentru cetățenii din afacerea Uniunii Europene care doresc vize de muncă.