Sulfina Barbu: Absenta PNL de la Legea Lustratiei, un act de sinucidere a identitatii

Marti, 28 Februarie 2012, ora 20:44
1746 citiri
Sulfina Barbu: Absenta PNL de la Legea Lustratiei, un act de sinucidere a identitatii

Presedintele organizatiei de femei a PDL,Sulfina Barbu, ii critica pe liberali ca au absentat de la dezbaterea Legii Lustratiei, considerand acest gen unul de sinucidere a identitatii PNL.

"Am asistat astazi in Parlamentul Romaniei la absenta liberalilor de la dezbaterea Legii Lustratiei. Este un moment trist pentru ca de fapt am asistat la actul final al sinuciderii identitatii liberale a PNL. Dezbaterile la Legea Lustratiei nu puteau tine departe de Parlament niciun liberal autentic, chiar daca sunt in plina greva parlamentara. Din contra, liberalii trebuiau sa faca azi o exceptie si sa fie prezenti la dezbateri pentru a demonstra ca nu abdica de la principiile care ii definesc", este de parere Sulfina Barbu, intr-un comunicat remis presei.

Democrat-liberala precizeaza ca in politica romaneasca "cand spuneai PNL te gandeai imediat la suporterul infocat al Legii Lustratiei, un gest politic prin care oamenii politici de dreapta incercau sa elimine influenta comunismului asupra democratiei din Romania".

"Din pacate, PNL-ul condus de Crin Antonescu nu mai are nicio legatura cu principiile si vocatia politica a PNL-ului de dreapta, a PNL-ului care s-a definit prin lupta impotriva lui Iliescu si a colaboratorilor fostei Securitati. Oameni pe care si azi ii avem in prim planul vietii politice. Primul pas gresit al lui Antonescu a fost alianta cu Voiculescu si ultimul pas gresit este facut tot pentru a-l apara pe Voiculescu de efectele Legii Lustratiei. Greva parlamentarilor opozitiei este doar un pretext pentru absenta liberalilor de la dezbaterea Legii Lustratiei. Un pretext la umbra caruia Crin Antonescu incearca sa ascunda abdicarea de la principiile PNL doar pentru a-l scapa pe Dan Voiculescu de Legea Lustratiei", a mai afirmat Sulfina Barbu.

Camera Deputatilor a adoptat marti, cu 167 de voturi pentru si patru abtineri, noua forma a legii lustratiei, declarata neconstitutionala in urma cu aproape doi ani de CCR.

Potrivit actului normativ, persoanele lustrabile, fosti activisti ai PCR si detinatorii altor pozitii asimilate, nu vor mai putea indeplini timp de cinci ani functii publice numite. De mentionat ca vechea legea extindea sfera demnitatilor, catre care comunistii si nomenclaturistii nu mai puteau aspira, si la functiile alese, insa CCR a considerat ca o asemenea prevedere incalca dreptul constitutional de a fi ales.

Asadar, prin noua lege, persoanele nu vor fi complet lustrabile, ele putand candida pentru functiile de presedinte al Romaniei, senator, deputat, primar, presedinte de Consiliu Judetean si consilier local sau judetean.

De remarcat ca din textul legii a fost eliminata referirea la fostii detinatori ai unor pozitii de conducere in cadrul UTC, dar si cea despre fostii membri ai corpului diplomatic ai Romaniei comuniste, astfel ca speculatiile ca amendamentele sunt "dedicatii" pentru Mihai Razvan Ungureanu (fost membru supleant al CC al UTC), si pentru viitorul sef al SIE, Teodor Melescanu (fost diplomat inainte de 1989) s-au intetit. Pe de alta parte insa, in comisia juridica, au fost inclusi in categoria lustrabililor, la propunerea UDMR, fostii procurori cu pozitii de conducere care au facut politie politica, presa speculand ca cea vizata ar fi Monica Macovei.

Dupa aproape doi ani

Legea lustratiei a fost adoptata in mai 2010 de catre Camera Deputatilor, for decizional. Initiata de parlamentari liberali, intre care se Eugen Nicolaescu, Adrian Cioroianu, Mona Musca, exclusa din partid dupa ce a fost deconspirata ca turnatoare a Securitatii, legea fusese adoptata la limita, in cursul anului 2006, de Senat, insa de atunci pana in 2010 a stat in sertarele Comisiei juridice a Camerei Deputatilor.

Ca persoane lustrabile fusesera definite persoanele care au ocupat functii de conducere si au fost remunerate pentru aceasta in PMR, PCR, UTC, UASCR, deputatii in Marea Adunare Nationala, membrii consiliilor populare judetene, municipale si orasenesti, membrii Consiliului de Stat si ai Consiliului de Ministri, conducatorii institutiilor de presa sau de propaganda ai PCR, directorii de editura, persoanele din invatamantul de partid, din structurile Securitatii sau colaboratorii acesteia ca politie politica, magistratii cu functii de conducere in sistemul judiciar comunist, comandantii din Inspectoratul General de Militie pana la nivelul sefilor de post inclusiv, sefii misiunilor diplomatice si consulare.

Tutoror acestor persoane urmau sa li se interzica sa ocupe timp de cinci ani de la intrarea legii in vigoare functii publice numite si alese. Legea prevedea insa ca lustrabilii care detin orice functie aleasa vor avea posibilitatea sa-si duca mandatul la bun sfarsit urmand ca interdictia sa functioneze in urmatorii cinci ani de zile. Pentru persoane numite insa care sunt lustrabile, mandatul lor inceteaza in 90 de zile de la adoptarea legii.

Judecatorii Curtii Constitutionale a Romaniei au decis, pe 7 iunie 2010, cu majoritate de voturi, ca Legea Lustratiei este neconstitutionala. CCR arata, in motivarea deciziei prin care Legea lustratiei a fost declarata neconstitutionala, ca articolul 2 al legii, care vizeaza interdictia de a candida la functii de demnitate pentru cei care au apartinut anumitor structuri comuniste, incalca dreptul de a fi ales, consacrat prin Constitutie. Mai mult, judecatorii credeau ca limitarea dreptului de a fi ales, impusa prin legea contestata "aduce atingere insasi existentei dreptului si nu isi justifica necesitatea intr-o societate democratica".

CCR mai sublinia, in motivarea deciziei din 7 iunie, ca Legea lustratiei a fost adoptata dupa 21 de ani de la caderea comunismului, avand un caracter tardiv, "relevant pentru disproportionalitatea masurilor restrictive, chiar daca prin acestea s-a urmarit un scop legitim".

Citeste si:
USR, un butoi cu pulbere după ultimul scandal al alegerilor din diaspora. Cioloș pierde autoritate în partid
USR, un butoi cu pulbere după ultimul scandal al alegerilor din diaspora. Cioloș pierde autoritate în partid
Noi tensiuni au izbucnit în USR după ce mai mulți membri incomozi din filiala Diaspora au fost excluși din partid ca urmare a alegerilor pentru șefia filialei. Aceștia susțin că fostul...
Fiul baronului PSD Dumitru Buzatu, numit secretar de stat prin decizia premierului Nicolae Ciucă
Fiul baronului PSD Dumitru Buzatu, numit secretar de stat prin decizia premierului Nicolae Ciucă
Tudor Buzatu a fost numit în funcţia de secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului printr-o decizie a prim-ministrului Nicolae Ciucă. Decizia a fost publicată,...