Ce ascunde, de fapt, excluderea României din summit-ul lui Macron de la Paris. „Este și greșeala organizatorilor. Nu este prima întâlnire a unor lideri selecți din UE”

Președintele francez Emmanuel Macron a convocat luni, 17 februarie, la Paris, un summit „de urgență” pentru a discuta situația Ucrainei, în contextul în care președintele american Donald Trump vrea să excludă Europa de la discuțiile pentru pace cu Rusia, însă, România, deși este unul dintre statele de pe Flancul Estic al NATO, nu a fost chemată la această discuție.

Şeful Cancelariei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu, a explicat, duminică seară că este vorba despre un grup informal de lucru şi că acolo nu se vor lua decizii care să se refere la securitatea regională, la flancul estic sau la România. El a precizat că la acea întâlnire, care nu este prima de acest gen, se va discuta despre capacităţile defensive europene asigurate în favoarea Ucrainei. De partea cealaltă, ministrul Afacerilor Externe Emil Hurezeanu, a declarat, tot luni, la Digi24 că Polonia, prezentă la Paris, reprezintă și interesele României în cadrul summit-ului.

Analistul de politică externă și fostul consilier prezidențial Iulian Chifu este de părere că această neinvitare a României la summit-ul de la Paris „trebuie luată ca atare” și că organizatorii acestui eveniment ar trebui să fie întrebați „de ce?” țara noastră nu a fost invitată.

„E un fapt și întrebarea ‘de ce?’ trebuie adresată celui care a făcut convocarea informală, adică președintelui Macron și, eventual, reprezentanților autorităților statului român care, din câte am înțeles, au comunicat și au vrut să facă parte din acest format. Ne spune ministrul Afacerilor Externe și că va exista, de fapt, o convocare a tuturor celor care doresc să facă parte din acest efort. În egală măsură avem confirmarea de la Consiliul de Securitate Națională, Cristi Diaconescu, că România nu va fi reprezentată. Până la urmă o luăm ca atare, ăsta este un fapt și orice tip de comentariu nu este decât speculații.”, a afirmat analistul pentru Ziare.com.

Iulian Chifu spune că a văzut „un spectru larg de speculații” în spațiul public pe tema neinvitării României la summit-ul de la Paris, însă acestea nu iau în calcul motivele reale din spatele acestei decizii.

„Am văzut că e un spectru larg de speculații în sensul acesta, de la instabilitatea internă, trecând prin faptul că noi suntem cotați mai degrabă atlantiști sau pro-americani, până la faptul că ne-am opus sau am nuanțat sau am discutat despre autonomia strategică pe care o propune acum Emmanuel Macron, din nou, în formatul armată europeană și Europa vs. Statele Unite, probabil, sau oricum un filon european solid, și că în acest context nu am fi neapărat un stat care am înclinat în această direcție.”, completează fostul consilier prezidențial.

Acesta subliniază faptul că, dincolo de speculațiile apărute în spațiul public, autoritățile de la București trebuie să continue demersurile pentru a obține „o interfață” cu Washington-ul și să „activeze” zona diplomatică, pentru a identifica motivațiile neinvitării României.

„Nu știm care este relevanța, motivația celor care au făcut invitația, care au solicitat întâlnirile, nu știm care este agenda, deci toate aceste lucruri nu au intrat în discuție. Sigur că acest lucru reclamă ca autoritățile, dincolo de demersurile făcute pentru a fi acolo, să-și continue demersurile, în primul rând, pentru a obține o vizită și o interfață cu autoritățile americane care au pronunțat numele României și în formula în care au fost pronunțate la Munchen, că trebuie să activeze, sigur, zona diplomatică, dar și o prezență românească, atât la nivelul UE, cât și la nivelul NATO, dar pot genera și consultări pentru a identifica motivațiile neinvitării României sau elementele pe care și le-ar dori președintele Macron.”, a spus analistul.

Acesta precizează faptul că autoritățile române au o serie de instrumente la îndemână, inclusiv Ambasada Franței în România și Ambasada României în Franța pentru a afla răspunsul la aceste întrebări.

„Încă o dată, orice răspuns, astăzi, este o speculație, neexistând datele concrete și trebuie să vedem și să așteptăm ce ne pot comunica autoritățile sau reincluderea României în acest tip de dezbateri, pentru că nu este prima întâlnire a unor lideri selecți din Uniunea Europeană care are loc fără România, și aici trebuie să avem mare grijă.”, reiterează acesta.

Analistul subliniază faptul că este „o greșeală” și din partea celor care organizează astfel de întâlniri, pentru că „forțează” formule precum „UE mai mic în cadrul UE” sau „NATO mai mic în cadrul NATO”.

„E normal că crează probleme față de celelalte state membri. Încă o dată, pe speculații, oricine poate să spună orice. Alimentează un anumit tip de preocupare a cetățenilor, indiferent de opțiunea lor, nu are legătură cu o culoare sau alta. Sigur că unii încearcă să forțeze pe o direcție sau alta, dar acest lucru este excesiv. Există foarte multe nuanțe, există foarte multe mesaje, unele dintre ele chiar contradictorii, lansate de către partea americană, de către europeni. Trebuie să vedem cum se sintetizează și decantează aceste mesaje și ce există pe masă, deci ce se propune.”

Iulian Chifu este de părere că, „până una alta”, chestiunile interne ar trebui să domine agenda, de la stabilitate, reechilibrare și așezarea puterilor în stat „în deplina lor capacitate de a-și exercita drepturile instituției”.

Care sunt statele prezente la summit-ul convocat de Macron

La întâlnirea de la Paris au participat reprezentanţi ai Franţei, Marii Britanii, Germaniei, Poloniei, Italiei, Spaniei şi Danemarcei, care ar reprezentat ţările baltice şi scandinave.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au fost și ei prezenți la summit-ul de luni de la Paris.

Întâlnirea a fost iniţiată într-un format restrâns din motive „practice”, dar este destinată să fie extinsă, a precizat un consilier al lui Emmanuel Macron.

SZ: ”Pe flancul estic al NATO s-a instalat frica”

”Avansurile fățișe pe care Donald Trump le face Moscovei produc nervozitate pe flancul estic al NATO. Din Finlanda până în România, lumea se întreabă cum va arăta viitorul Alianței”,...

Liderii din 30 de țări NATO se întâlnesc la Paris, pentru a discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina și noua politică a lui Donald Trump

Liderii militari și reprezentanții NATO din 30 de țări se întâlnesc marți la Paris pentru a discuta despre garanțiile de securitate destinate Ucrainei după încheierea armistițiului....