Populaţia cheltuie foarte mulţi bani pe suplimente alimentare, poate chiar mai mult decât pe medicamente, şi atunci ar avea sens să avem o verificare mai riguroasă pe această zonă, ca să ne asigurăm că într-adevăr aduc beneficii celor care le folosesc, a declarat, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la Sinaia.
"Anul trecut am terminat un studiu privind suplimentele alimentare. Este studiu, deci e doar recomandare. Încercăm să discutăm în Ministerul Sănătăţii să vedem ce părere au ei. În esenţă, cu ce rămân eu din acest studiu, este că s-ar justifica o mai puternică reglementare sau o verificare a utilităţilor.
Îngrijorarea mea este că populaţia cheltuie foarte mulţi bani pe nişte produse care au beneficii discutabile şi atunci ar merita, cum la medicamente aţi văzut cât de riguroasă e verificarea, ar avea sens să avem o verificare mai riguroasă şi pe zona de suplimente alimentare, să ne asigurăm că într-adevăr aduc beneficii celor care le folosesc", a afirmat Chiriţoiu, la seminarul "Concurenţa în domeniul farmaceutic", organizat de autoritatea de concurenţă.
El a subliniat că piaţa suplimentelor a crescut foarte repede. "Populaţia s-ar putea să plătească mai mulţi bani pe suplimente alimentare decât dă pe medicamente, deci efortul pentru o familie să fie mai mare pe suplimente decât este pe medicamente, şi ar fi păcat să dea atâţia bani pe nişte lucruri cu o utilitate, repet, scăzută", a susţinut şeful Consiliului Concurenţei.
Prezent la seminar, Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a precizat că, din estimări, reiese că piaţa suplimentelor alimentare "ar fi comparabilă cu piaţa genericelor plus a OTC-urilor la un loc, spre 1,3 - 1,4 miliarde" (de euro - n. r.).
Potrivit raportului preliminar privind studiul iniţiat pentru cunoaşterea pieţelor de producţie şi de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare, publicat de Consiliul Concurenţei, piaţa medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare este, în România, în continuă dezvoltare. Trendul ascendent al vânzărilor înregistrate reflectă, pe de-o parte, interesul privind întreţinerea sănătăţii pe termen lung şi grija faţă de sănătatea proprie şi a familiei, iar, pe de altă parte, interesul producătorilor în a dezvolta strategii de business corespunzătoare nevoilor consumatorilor, axate pe diversificarea gamei de produse disponibile, dezvoltarea unor produse noi şi creşterea calităţii acestora.
Astfel, pornind de la caracteristicile cheie ale pieţei medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală, reprezentate de publicitatea destinată publicului larg şi modul de stabilire a preţurilor, trăsături ce o deosebesc de piaţa medicamentelor eliberate pe baza unei prescripţii medicale, în cadrul prezentului studiu s-a realizat o analiză a celor mai bine vândute 25 de branduri de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi 25 de branduri de suplimente alimentare, precum şi o cercetare a cadrului legislativ specific acestor două categorii de produse.
Având în vedere multitudinea de produse oferite spre vânzare consumatorilor, Consiliul Concurenţei a solicitat primilor 92 agenţi economici activi pe piaţa comerţului cu ridicata de produse farmaceutice şi parafarmaceutice, lista primelor 100 de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi a primelor 100 de suplimente alimentare.
Astfel, pornind de la datele furnizate de comercianţii cu ridicata, au fost identificate primele 25 de branduri de medicamente eliberate fără prescripţie medicală, aşa numitele OTC-uri şi primele 25 de branduri de suplimente alimentare, în funcţie de valoarea vânzărilor din anul 2018.
Nu se vaccinează, injură "big pharma", dar bagă in ei... Vezi tot
Cand te trage curentul, este deja... Vezi tot