Pedeapsă derizorie pentru Dr. Lana, falsa esteticiană care le punea „buze rusești” bucureștencelor. De ce a iertat-o instanța pentru înşelăciune MOTIVARE

Svetlana Serghei, stomatologă din Republica Moldova care practica fără drept chirurgia estetică în România, s-a ales cu pedeapsa definitivă de 1 an de închisoare cu suspendare pentru exercitarea fără drept a unei profesii, după ce s-a împăcat cu toate femeile cărora le-a făcut ilegal operații de microchirurgie estetică.

Curtea de Apel București i-a scăzut de la 1 an și 6 lui la 1 an cu suspendare pedeapsa moldovencei care își recruta clientele pe Facebook și pe Instagram sub pseudonimul „Dr. Lana”, promițându-le că le va face „russian lips”, adică buze augmentate prin injectarea cu diverse substanțe.

De asemenea, judecătorii Curții de Apel București l-au iertat pe soțul acesteia, Mihai Eugen Mereuță, de pedeapsa de 1 an de închisoare cu suspendare, care ar fi atras automat încarcerarea acestuia, bărbatul fiind recidivist. Mihai Eugen Mereuță a primit doar o amendă penală, astfel că a scăpat de executarea unui rest de 3 ani de pușcărie dintr-o condamnare mai veche.

Procesul falsului medic estetician a ajuns în mod previzibil la acest rezultat, după ce din cele 37 de părți vătămate operate de „Dr. Lana” doar 12 s-au constituit părți civile, iar acestea s-au împăcat apoi cu inculpaţii pe parcursul cercetării judecătorești.

Fapta de înşelăciune în formă continuată era principala acuzație pe care procurorii i-o aduceau Svetlanei Mereuță (fostă Serghei, astfel că, urmare a împăcării părților, acesta a rămas doar cu acuzația de exercitare fără drept a unei profesii, care în România se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amendă.

De ce a scăpat ieftin „Dr. Lana”, care opera în apartamente închiriate

Ziare.com a consultat motivarea deciziei definitive a Curții de Apel București din data de 31 mai, prin care „Dr. Lana” a scăpat ieftin după ce s-a dat drept medic estetician și opera în apartamente închiriate:

• „Inculpata a fost trimisă în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 348 C.p. (exercitarea fără drept a unei profesii – n.r.), reținându-se că, în perioada 18.11.2019 – 04.12.2020, cu ajutorul inculpatului (Mereuță Eugen Mihai – n.r.), a exercitat pe teritoriul României, fără drept, profesia de medic prin efectuarea în mod repetat de intervenții chirurgicale estetice minim invazive în alte condiții decât cele legale (…), respectiv fără avizul Colegiului Medicilor din România.
• Se observă că activitatea inculpatei a început anterior datei recunoașterii studiilor sale de către autoritățile competente din România, atestatul fiind eliberat la data de 31.03.2020.
• Inculpata a solicitat recunoașterea studiilor în data de 25.02.2020, din probatoriul administrat în dosarul penal rezultând faptul că activitatea infracțională a acesteia a început din data de 18.11.2019.
• De asemenea, din conținutul documentelor depuse la dosar de inculpata (Mereuță Svetlana – n.r.) rezultă că aceasta nu a solicitat echivalarea unor studii în domeniul chirurgiei plastice, estetice si microchirurgiei reconstructive și nici nu a depus atestate privind efectuarea unor astfel de studii în domeniu în cadrul unor instituții acreditate care ar putea fi recunoscute în România.
• Coroborând dispozițiile legale și înscrisurile depuse la dosar de autoritățile competente, prima instanță a concluzionat în mod legal și temeinic că autorul intervențiilor chirurgicale estetice, precum cea de lifting de sprâncene cu fire de suspensie facială, injectare acid hialuronic și alte asemenea intervenții trebuie să fie exclusiv un medic înscris în Colegiul Medicilor din România, cu aviz de liberă practică și să aibă specialitatea cerută de lege, prin obținerea diplomei de medic în specialitatea chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă sau alte specialități medicale.
• Totodată, în mod temeinic se reține că inculpata avea cunoștință despre necesitatea recunoașterii studiilor și acordarea dreptului de a exercita profesia de medic pe teritoriul României din moment ce a făcut această solicitare către Colegiul Medicilor din România, conduita reproșată inculpatei fiind aceea că a desfășurat activitatea de medic înainte de a obține avizele necesare.
• În ce privește motivul de apel care vizează individualizarea pedepsei, Curtea constată că acesta este fondat, mai întâi având în vedere faptul că prima instanță a reținut în mod greșit dispozițiile art. 35 al.1 C.p (infracţiunea în formă continuată – n.r.). și în consecință și pe cele ale art. 36 al. 1 Cod penal (pedeapsa pentru infracţiunea continuată – n.r.), din moment ce din rechizitoriu reiese cu evidență că inculpații au fost trimiși în judecată cu reținerea formei continuate a infracțiunii numai pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 244 C.p., nu și pentru infracțiunea prev. de art. 348 C.p (exercitarea fără drept a unei profesii – n.r.).
• Ca atare, se impune înlăturarea dispozițiilor art. 35 al.1 și 36 al. 1 C.p. și aplicarea unei pedepse în limitele legale, maximul special prevăzut de lege fiind de 1 an închisoare.
• Curtea apreciază că, față de perioada relativ îndelungată în care s-a desfășurat activitatea inculpatei și numărul mare de persoane cărora aceasta le-a efectuat proceduri medicale fără a avea drept, față de natura activității desfășurate de aceasta, se impune aplicarea pedepsei în cuantumul maxim special prevăzut de lege – 1 an închisoare.
• În acord cu instanța de fond, Curtea apreciază că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei (…) este modalitatea de individualizare a executării pedepsei aptă pentru a asigura scopurile pedepsei, în mod special cel preventiv, atât față de gravitatea faptei în concret, cât și față de circumstanțele personale ale inculpatei, care nu este cunoscută cu antecedente penale și îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării.
• Totodată, Curtea urmează a reduce termenul de supraveghere la 2 ani, urmare a reducerii cuantumului pedepsei aplicate, apreciind, raportat la circumstanțele personale ale inculpatei, că perioada de 2 ani este suficientă pentru ca aceasta să conștientizeze consecințele faptelor sale și să fie responsabilizată pentru viitor.
• De asemenea, Curtea apreciază, contrar celor arătate în motivele de apel, că amânarea aplicării pedepsei (…) ar fi o sancțiune prea blândă, ineficientă, având în vedere gravitatea faptei în concret, raportat la criteriile expuse anterior.
• Astfel, inculpata a acționat în mod repetat, pe o perioadă relativ îndelungată de timp și asupra mai multor persoane, în cadrul unor cabinete neavizate și fără a avea condițiile necesare, fără a fi înregistrată la nicio autoritate, deși putea aștepta să obțină avizele necesare pentru exercitarea profesiei în legalitate. Mai mult, activitatea desfășurată de apelanta inculpată în mod ilegal este dintre acelea ce pot cauza prejudicii grave sănătății persoanelor.
• Or, în aceste condiții, Curtea apreciază, în acord cu instanța de fond, că inculpata nu îndeplinește decât formal condițiile prevăzute de lege pentru amânarea aplicării pedepsei, iar o asemenea sancțiune ar fi prea blândă, raportat, în mod special, la gravitatea faptei în concret”, se arată în motivarea instanței.

Remediul Svetlanei după operațiile nereușite: „Dă cu Baneocin!”

Șmecheria pe care o practica așa zisa „Dr. Lana” era să prezinte o diplomă de „cosmetologie estetică” obținută la Chișinău, Republica Moldova, drept certificare pentru chirurgie estetică.

Atunci când opera în Republica Moldova, „Dr. Lana” se numea Svetlana Loghin, apoi Svetlana Serghei, iar în România era Svetlana Mereuță.

Ea făcea operații lifting de sprâncene, mărire de buze, rinocorecție, fire în buze, deși toate acestea sunt procedure chirurgicale pentru care nu avea specializarea cerută de legislația din România și nici autorizație de la Colegiul Medicilor din România.

După aceste operații, mai multe tinere i s-au plâns fie că au dat banii degeaba, fie că au suferit complicați: zone dureroase, ochi umflați, ieșirea firelor prin piele. De fiecare dată, Dr. Lana le spunea să se prezinte din nou la clinica ei – un apartament de bloc – fie să „dea cu Baneocin”.

Procurorii rețin în rechizitoriu că Dr. Lana lua sume cuprinse între 150 și 1.000 de euro pentru „operațiile” pe care le practica în clinica de apartament, pe „strada Badea Cârțan nr.69, interfon 40 C”. Așa a înșelat 37 de femei în câteva luni cu suma totală de aproximativ 10.000 de euro.

„(Inculpata – n.r.) a indus-o în eroare pe (…) cu privire la calitatea sa de medic specialist în realizarea de proceduri minim invazive, cu drept de liberă practică pe teritoriul României și, în data de 23.11.2020, interval 18:20 – 19:25, a efectuat acte medicale asupra acesteia, respectiv intervenții chirurgicale estetice minim invazive, obținând un folos patrimonial injust reprezentat de contravaloarea achitată pentru actele medicale efectuate, respectiv suma de 1.000 de euro”, se arată într-unul dintre exemplele prezentate în documentul citat.

Cine poate să practice chirurgia estetică în România și cine nu

Pe parcursul procesului, judecătorul a cerut puncte de vedere de la autoritățile competente în domeniu, pentru a afla cine are voie să practice chirurgia estetică în România și cine nu.

Lămuririle au fost cerute în contextul în care Svetlana Serghei a susținut tot timpul că ea a terminat o facultate de medicină în Republica Moldova fapt care, în opinia ei, i-ar da dreptul să facă operații estetice.

Iată ce răspunsuri a primit instanța:

• Colegiul Medicilor din România: „Intervenţiile chirurgicale mai sus menţionate pot fi efectuate de către medici specialişti sau primari în specialitatea Chirurgie Plastică, Estetică si Microchirurgie Reconstructivă, membri ai Colegiului Medicilor din România, cu drept de liberă practică”.
• Comisia de Oftalmologie: „Operaţiile de lifting de sprâncene cu fire de suspensie facială sunt efectuate exclusiv de medici chirurgi care au specializarea de chirurgie plastică şi estetică, în condiţii de asepsie (sală de operaţie). Acest tip de operaţie poate fi asociat cu injectarea de acid hialuronic”.
• Comisia de chirurgie orală și maxilo-facială: „efectuarea tratamentelor de specialitate în zona capului şi a gâtului cu substanţe care conţin toxină botulinică (botox) sau acid hialuronic ori cu alte substanţe cu rol estetic (…) poate fi efectuata şi de medicii stomatologi care deţin atestate de studii complementare care oferă o astfel de competenţă, obţinute în România sau, după caz, în străinătate şi recunoscute de Ministerul Sănătăţii”.
• Comisia ORL: Persoanele abilitate să efectueze astfel de intervenţii chirurgicale (lifting de sprâncene cu fire de suspensie facială, injectare de acid hialuronic) trebuie să aibă specialitatea microchirugie plastică şi reconstructivă sau dovada efectuării unui stagiu curricular (care să prevadă activităţi de modificare facială) într-o altă specialitate care are prevăzute activităţi clinice în acest sens.

Potrivit răspunsurilor date de autoritățile medicale, în afară de Facultatea de Medicină, Svetlana Serghei ar fi trebuit să se specializeze, în cadrul rezidențiatului, într-unul dintre domeniile:

• chirurgia plastică (6 ani de rezidențiat),
• dermato-venerologie (5 ani),
• ORL (5 ani),
• chirurgia oro-maxilo-facială (5 ani),
• oftalmologie (4 ani).

Or, femeia e specializată doar în stomatologie.

Acuzațiile procurorilor PJS2 pentru „Dr. Lana”

Svetlana Serghei a fost reținută pe 20 decembrie 2020 de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului (PJS) 2 pentru infracțiunile de înșelăciune și exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.

Femeia, care se prezenta în mediul online drept „Dr. Lana”, practica estetica facială într-un cabinet, fără a avea acest drept.

„La data de 03.12.2020, Direcția Generală de Poliţie a Municipiului București - Serviciul Investigații Criminale, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, pune în aplicare 3 mandate de percheziție domiciliară, în București și județul Constanța, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și exercitarea fără drept a unei profesii sau activități”, se arată într-un comunicat al Poliției Capitalei.

Serviciul Investigații Criminale din Poliția Capitalei s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că o femeie, care ar pretinde că este medic, efectuează intervenții chirurgicale minim invazive în domeniul estetic.

Grindeanu, avertisment pentru Piedone: ”Votanţii de stânga, într-o proporţie covârşitoare, merg către candidatul nostru”

Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, miercuri, 24 aprilie, că soluţia pe care PSD a adoptat-o, de a candida Gabriela Firea, le dă o anumită siguranţă că votanţii de...

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...