Cum arata bilantul primelor sase luni de guvernare?

Au trecut mai bine de sase luni de la instalarea Guvernului Boc, timp in care trebuie sa recunoastem, ce-i drept, nu se puteau realiza prea multe, dar lucrurile s-au miscat totusi...la nivel declarativ.

Reprezentantii actualului Cabinet au meritul de a fi primii care au constientizat, abia dupa instalarea la putere, ca Romania va traversa o perioada de criza extrem de dificila. Lipsa de viziunea din timpul campaniei electorale cu privire la riscurile care planeaza asupra economiei nationale nu i-a impiedicat pe membrii Guvernului sa promita adoptarea rapida, imediat dupa investitura, a unui set de masuri anticriza.

La vremea respectiva, pentru Executiv, a adopta masuri anticriza echivala cu a lupta cu "greaua mostenire", viziune care nu s-a imbunatatit absolut deloc in ultimele luni.

Din acest motiv, masurile pe termen scurt propuse in programul de guvernare pentru "atenuarea efectelor negative ale crizei financiare si mentinerea stabilitatii financiare" s-au limitat la angajarea reducerii deficitului bugetului general consolidat pana la maxim 1,7% din PIB in 2009; reducerea deficitului de cont curent la 10,5% din PIB in acest an si asigurarea conditiilor pentru imbunatatirea ratingului de tara.

Ce s-a intamplat? Ratingurile Romaniei nu s-au imbunatatit, dar nici nu s-au inrautatit, asta pentrru ca doua din cele mai mari trei agentii de evaluare nu ne mai acorda de mult timp calificativul de "investment grade" (risc redus pentru investitii).

In plus, cu toate masurile mult trambitate de reducere a cheltuielilor, anul acesta vom avea un deficit bugetar de 4,6%, peste nivelul inregistrat anul trecut, iar asta nu mai este vina lui Tariceanu, pentru ca un deficit bugetar nu se transfera de la un buget la altul, ci rezulta strict din nivelul veniturilor si cheltuielilor dintr-un singur an.

Deficitul bugetar

Un deficit bugetar mare poate atrage dupa sine sanctionarea Romaniei cu suspendarea partiala sau integrala a fondurilor de coeziune, asta daca autoritatile intarzie sa adopte masuri pentru reducerea deficitului bugetar excesiv astfel incat sa revina in marjele prevazute de Pactul de stabilitate si Crestere.

Pe scurt, Romania ar putea pierde cele 6,55 miliarde de euro alocate de UE prin intermediul Fondului de Coeziune, pentru perioada 2007-2013, din simplul motiv ca autoritatile guvernamentale prefera sa vorbeasca de deficitul anului trecut in loc sa se ocupe in mod eficient de reducerea celui din 2009.

Spun in mod eficient deoarece incercari de reducere a cheltuielilor au fost, dar toate ineficiente sau absurde, acolo unde a fost vorba de rationalizari. S-a promis eliminarea de la bugetare a posturilor vacante din institutiile publice centrale si locale existente la sfarsitul anului trecut (aproximativ 139.500 de posturi) si reducerea cheltuielilor care nu sunt in legatura directa cu performanta obtinuta, pe scurt taierea fondurilor pentru deplasari, prime, sporuri sau stimulente financiare.

Sporurile nesimtite

In privinta sporurilor, Emil Boc a calificat inca de la inceput ca fiind nesimtite toate acele venituri obtinute de angajatii din sistemul public, incepand cu sporul de 75% pentru personalul ce lucreaza cu fonduri europene si terminand cu sporul pentru utilizarea unei limbi straine, care putea urca pana la cel mult 15% - 20% din salariu.

Pe lista sporurilor care trebuie eliminate sau reduse au mai fost incluse cele de 20% pentru participarea in comisiile de concurs, cele pentru gestionarea unor imprumuturi externe sau indemnizatiile de 25% pentru auditul public din cadrul institutiilor publice, toate aceste activitati urmand sa fie tratate ca atributii de serviciu.

In schimb, indemnizatia de conducere, care poate trece in unele cazuri si de 50% din salariu, nu a fost propusa pentru eliminare.

In ultima sedinta de Guvern din ianuarie, Emil Boc a prezentat natiunii un set de masuri, in 10 puncte, pentru limitarea efectelor crizei. Dintre aceste masuri amintim doar neimpozitarea profitului reinvestit; infiintarea fondului de contra-garantare a creditelor pentru IMM-uri; capitalizarea CEC-ului si a Exim Bank; alocarea a 20% din bugetul anului 2009 pentru investitia publica masiva in infrastructura sau cresterea gradului de absorbtie a fondurilor comunitare.

Investitii in infrastructura

Pe hartie, cei mai multi bani s-au dat pentru lucrarile de investitii, 20% din bugetul tarii, echivalentul a 10 miliarde de euro. Aici se incadreaza infrastructura din transporturi (autostrazi, drumuri nationale si judetene, canale navigabile, aeroporturi etc), infrastructura din domeniul mediului, a sanatatii, a invatamantului si, nu in ultimul rand, reabilitarea termica a blocurilor de locuit.

Niciun oficial nu a spus pana acum cati kilometri de drumuri s-au reabilitata sau construit, nici cate localitati au fost bransate la retele de apa si gaze naturale sau cate spitale au primit anul acesta fonduri pentru modernizare sau dotare tehnica.

Stim doar ca ministrul Transporturilor s-a plans ca nu poate finaliza ultimul tronson la Autostrada Soarelui pentru ca nu are bani si mai stim ca Ministerul Educatiei nu poate achita nici macar facturile pentru lucrarile care s-au efectuat la scoli si gradinite.

In schimb, baronii PSD dau ordine subalternilor sa asfalteze de pe o zi pe alta un drum judetean pe unde urma sa treaca seful de partid, iar ministerul condus de Vasile Blaga cheltuieste pentru reabilitarea termica a unei locuinte la fel de mult cat pretul ei de vanzare.

Fonduri structurale

A doua prioritate declarata a Guvernului pentru acest an este cresterea gradului de absorbtie a fondurilor comunitare. Deoarece performantele vechiului guvern au fost foarte slabe, actuala putere a decis sa infiinteze un comitet inter-ministerial sub coordonarea premierului si a vice-premierului, care sa monitorizeze saptamanal progresele facute in absorbtia fondurilor comunitare. Pana in prezent, niciun raport de monitorizare nu a fost facut public si nici nu s-a anuntat public ca Romania a reusit sa primeasca finantari substantiale pe mari proiecte.

Taxe si impozite

Ultima performanta in materie de reducere a birocratiei este eliminarea si comasarea unui numar de 189 de taxe. Potrivit estimarilor facute de premier, prin aceasta masura s-a realizat pastrarea in bugetele familiilor a 75 de milioane de euro pe an, lucru absolut laudabil.

Premierul nu a spus insa ca reducerea acestor taxe si tarife s-a realizat deoarece costurile de administrare erau superioare incasarilor efective, deci nu aduceau bani la buget.

Ce a dat pe o parte, Guvernul ar putea luat inzecit pe cealalta parte, prin introducerea impozitului forfetar, care a determinat deja mii de agenti economici sa-si radieze firmele. Teoretic, impozitul ar putea suplimenta veniturile la buget cu 400 milioane de euro, prcatic efectul sau ar fi egal cu zero, atat la capitolul incasari, cat si la cel de combatere a evaziunii fiscale, in conditiile in care s-ar putea renunta la el pana la sfarsitul anului, asa cum au declarat in repetate randuri reprezentantii PSD si, mai nou, cei ai PD-L.

O promisiune neonorata inca este cea a eliminarii impozitului pe profitul reinvestit. Aceasta masura a fost promisa inca din campania electorala si urma sa se realizeze in prima parte a anului printr-o Ordonanta de urgenta de modificare a Codului Fiscal.

Cele mai recente declaratii politice vorbesc despre o eliminare a acestui impozit din partea a doua a anului sau chiar inceputul anului viitor.

Salarii, pensii si ajutoare pentru categoriile defavorizate

Cand vine vorba de salarii, cel mai mult au avut de suferit profesorii, pentru a caror majorare salariala a fost adoptata o lege in Parlament, dar a carei intrari in vigoare a fost amanata printr-o serie de Ordonante de Guvern.

La sfarsitul lunii ianuarie, Boc promitea profesorilor ca vor beneficia anul acesta de o majorare de 5%, echivalenta cu rata inflatiei prognozata pentru acest an, de aproape doua ori mai putin decat a acceptat Tariceanu sa le acorde si de 10 ori mai putin decat le-au dat parlamnetarii.

Cresterea de 5% a fost promisa tuturor bugetarilor, dar pe masura ce timpul a trecut s-a renuntat pana si la aceasta ideea. Daca ar fi sa primeasca salarii indexate cu rata inflatie, bugetarii ar trebui sa beneficieze de o majorae cu cel putin 6 - 6,5% in acest an, dar, in definitiv, vor trebui sa spuna multumesc daca li se vor mai acorda salariile actuale.

O parte din companiile de stat, in special cele din domeniul transportului feroviar intampina deja dificultati in plata salariatilor, motiv pentru care Executivul se pregateste sa opereze reduceri de personal de pana la o treime.

Scoaterea in mod fortat la pensie a unui numar foarte mare de angajati din aceste companii va pune o presiune suplimentara pe bugetul asigurarilor sociale, care a fost impovarat in primavara aceasta prin introducerea pensiei minime obligatorii de 300 lei, incepand cu 1 aprilie, si de 350 de lei, de la 1 octombrie 2009.

Efortul bugetar aferent pensiei sociale minime, parte a planului anticriza a Cabinetului Boc, este de 750 milioane de lei (circa 200 milioane euro).

Imprumutul de la FMI

Una peste alta, cea mai notabila realizare a actualei puteri ramane imprumutul de la Fondul Monetar International, Comisia Europeana, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

Romania a accesat, ca masura prevenitiva, un imprumut record de 20 de miliarde euro, dintre care 5 miliarde strict pentru finantarea deficitului de 4,6% agraet de FMI. Alte 13 miliarde au fost lasate pe mana BNR pentru a stabiliza cursul de schimb si pentru a relansa creditarea.

Intr-o oarecare masura, cursul de schimb s-a astabilizat, dar reluarea creditarii va mai intarzia cel putin pana la sfarsitul anului. Pe masura ce relansarea creditarii va intarzia, efortul BNR de a stabiliza leul va deveni tot mai costisitor din punct de vedere financiar, avand in vedere perspectivele deloc incurajatoare pentru economie: scadere de pana la 6,5%, somaj de peste 5% si cea mai mare rata a inflatie din UE.

In concluzie, ne-am imprumutat peste puteri pentru a finanta un deficit bugetar pe care nimeni nu face eforturi sa-l mentina in limite acceptabile si pentru a relansa creditarea intr-o perioada in care tot mai multi romani isi pierd locurile de munca, iar puterea de cumparare a populatie a scazut simtitor.

In rest, guvernantii se lauda ca au pastrat cota unica, desi aceasta a fost anulata prin introducerea impozitului minim, si defileaza cu programul Prima Casa, pentru care au constituit bugetul necesar doar pe hartie.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...