Curioasa poveste a unor guvernari haotice

"Romania este tara in care nimic, niciodata, nu se termina..."

Boc il acuza pe Tariceanu ca a lasat tara in plina criza financiara si a vandut resursele naturale. Tariceanu il da in judecata si spune ca actualul guvern si bugetul sau vor falimenta Romania.

O cearta surda intre doi politicieni chiori la problemele adevarate ale romanilor.

Boc versus Tariceanu - un conflict care frizeaza infantilismul pentru ca rateaza esenta, iar actorii lui ori se prefac ori chiar nu inteleg ca economia Romaniei este, din fericire, prea putin tangenta cu activitatea lor.

Intr-un cuvant, si Boc si Tariceanu se folosesc de criza financiara, ce tocmai incepe sa mature si prin buzunarele si conturile romanilor, pentru a-si aroga sau critica reciproc lucruri pentru care nu au niciun merit.

Ciondaneala dintre fostul si actualul premier este exemplara pentru natura clasei politice din Romania, formata dupa 1989. Ea tradeaza principalele reflexe ale gandirii liderului politic roman. Reflexe care, de obicei, sunt falimentare pentru interesul cetateanului de rand.

Din totdeauna, grija permanenta a guvernantilor a fost sa critice, sa se scuze si sa invoce neputinta implacabila aruncata de destin asupra noastra.

La inceput, guvernantul da vina pe predecesorul sau si pe "greaua mostenire" lasata prin testament, apoi invata cum sa dea vina pe opozitie, pe straini si pe lipsa resurselor, pentru ca in final sa sfarseasca apoteotic, dar catastrofal, sustinand ca "mai mult de atat nu s-a putut, desi am facut tot ce a fost omeneste posibil".

In tot acest timp, nimeni nu a avut interesul sa fie consecvent macar unui singur proiect national. In Uniunea Europeana, ca si in NATO de altfel, am intrat pentru ca am fost trasi fortat de maneca. Am fost si suntem inca Ceanusareasa Europei, copilul cel mai sarac si mai lipsit de educatie dintre toate statele membre ale Uniunii.

Toate guvernarile, laolalta cu partidele politice aflate la putere dupa '89, au avut, in realitate, un singur proiect pe care l-au urmat constant: cum sa nu sfarseasca nimic, cum sa transforme fiecare problema simpla intr-una complicata si cum sa lase mereu mostenire un singur lucru: lipsa oricarei viziuni politice, sociale, economice sau culturale.

Rezultatul celor aproape 20 de ani de politica post decembrista?

Aproape zero, cu accente pe minus chiar. Nicio autostrada finalizata, niciun proces de mare coruptie incheiat, falimentul sistemului de inavatamant, al celui de sanatate, o industrie moarta, o agricultura muribunda si un turism tot mai... ecumenic.

Continuitatea unui singur mare proiect national ar fi tradat o minima responsabilitate a clasei politice care s-a perindat de-a lungul anilor la putere. Ar fi ... dar, n-a fost sa fie! Asa cum ne sta in fire tuturor sa spunem.

Sa nu invocati aici succesul aderarii Romaniei la UE sau NATO! Ca de fiecare data in istoria noastra, interesele marilor puteri ale lumii au coincis cu dorintele noastre, care altfel ar fi ramas un permanent vis neimplinit.

In schimb, au inflorit afacerile personale ale politicienilor, ale prietenilor acestora si ale rudelor lor. Desi toti guvernantii invoca lupta impotriva coruptiei, nimeni nu doreste cu adevarat demascarea ei. Ei stiu ca asta ar fi insemnat, mai devreme sau mai tarziu, insasi prabusirea lor - a intregii clase politice.

Teatrul ieftin jucat in aceste zile pe scena politica, cu epicentrul in conflictul dintre dintre Boc si Tariceanu, exprima doar smecheria politicienilor care ne considera pe toti cel putin naivi, daca nu chiar imbecili.

Cu totii incearca sa se ascunda in spatele crizei economice pentru a nu-si trada ignoranta si lipsa oricarei viziuni politice. Guvernul se foloseste si el de criza pentru a disimula lipsa intelegerii mecanismelor economice si imposibilitatea de a mai tine in frau o societatea din ce in ce mai nemultumita si mai frustrata.

Decontul acestui amar "dolce fare niente" al clasei politice a inceput deja sa se simta in rezultatele prezentei populatiei la urne de la ultimele alegeri.

Pentru a plati cei 20 de ani de haos politic si guvernamental, clasa politica ar trebui sa ne ofere, in sfarsit, un pret corect si concret: rezultate sau eliminarea definitiva a verigilor slabe.

Iulian Leca

Emil Boc candidează pentru un nou mandat de primar al Clujului. Și-a anunțat candidatura printr-un video pe rețelele sociale VIDEO

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, anunţă, sâmbătă, că va candida pentru un nou mandat. ”Îmi voi depune candidatura pentru un nou mandat de primar al Clujului. Vă mulţumesc...

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...