Antioccidentalismul electoral si pretul lui

Autor: Hari Bucur-Marcu - Expert international in materia apararii nationale
Duminica, 09 Septembrie 2018, ora 12:30
9562 citiri

Discursul politic xenofob din Romania este orientat exclusiv spre Vest si este doar unul de conjunctura electorala, insa pretul atragerii voturilor simpatizantilor xenofobi este subrezirea securitatii nationale.

In cadrul electoratului romanesc exista o masa de xenofobi moderati, care se manifesta doar vocal, in retelele de socializarea online, de cele mai multe ori protejati de anonimat sau de conturi false, masa electorala care voteaza cu cei care par a le impartasi opiniile xenofobe. Asa ca partidele politice romanesti care vor sa isi asigure voturile acestor xenofobi moderati, ba chiar modesti, sunt practic obligate sa introduca in discursul lor politic temele care le sunt dragi lor.

Teme simple, de altfel, si care isi au originea in educatia xenofoba promovata insistent de partidul comunist conducator in Republica Socialista Romania, cu scopul de a justifica izolarea ermetica de strainatate a publicului national, dar si proasta guvernare comunista, de care erau de vina tot strainii. Ceea ce ii face pe xenofobii nostri sa fie totodata si nostalgici dupa frumoasele vremuri comuniste, cand xenofobia era in floare. Xenofobia moderata, desigur, pentru ca nimeni, cu exceptia Securitatii Statului, nu vana straini pe drumurile Romaniei.

Sa mai mentionam de la inceput ca vorbim despre o masa electorala de vreo trei sute de mii de insi cu drept de vot. Adica, putin peste doi la suta din electoratul real si vreo cinci la suta din electoratul votant. Acest numar este dat prin extrapolare, pornind de la cititorii saptamanalului "Romania mare", de acum un sfert de secol. Iar masa electorala nu este nicidecum omogena si nu poate fi organizata in vreun fel formal, asa ca nu este capabila de reprezentare proprie in oferta electorala, ca partid. Tot ce poate sa faca aceasta masa este sa mearga la vot si sa voteze cu cei care le promit ca vor scapa Romania de strainii din Vest. Sau daca nu o vor scapa, macar ii vor arata cu degetul pe strainii astia, care vor raul romanilor neaosi.

Acest context electoral este singura explicatie pentru discursul politic xenofob din Romania. Doar pentru voturile acestor simpatizanti ai ideii ca toate relele romanilor provin de la strainii dintre ei sau care au venit pe aici cu treaba se straduiesc unii politicieni sa ii acuze pe americani ca au venit sa ne ocupe militar si sa ne puna rau cu rusii cei nucleari, pe germani ca ne-au pus presedinte pe unul de-al lor, pe evrei ca vor sa ne ia despagubiri pentru un holocaust romanesc inventat, pe francezi ca ne-au bagat pe gat supermarketurile lor, distrugand astfel frumoasa traditie a pietei taranesti de la noi, pe olandezi ca ne pun piedica sa intram in Spatiul Schengen, pentru ca nu vrem sa le dam Portul Constanta si asa mai departe. Fara sa mai spunem nimic despre unguri, ca nu am mai termina niciodata!

Un asemenea discurs politic xenofob, foarte romanesc, adica lipsit de consecinte violente, lipsit de oricare dintre simbolurile consacrate ale xenofobiei mondiale si complet neangajant, adresat unui segment relativ modest de public aborigen nu ar trebui sa fie in atentia restului publicului majoritar, din lipsa de semnificatie. Numai ca exista o gravitate strategica a acestui discurs. Gravitate data de temele alese, care fac parte cu toate din domeniul securitatii nationale.

Neindoielnic, cei care patroneaza si promoveaza un astfel de discurs, ca presedintele Senatului Romaniei Popescu-Tariceanu sau ca euro-parlamentarul Weber, sunt constienti de faptul ca pretul atragerii voturilor simpatizantilor xenofobi este subrezirea securitatii nationale, subrezire ce afecteaza intregul electorat. Dar lor nu le pasa, majoritatea electoratului nefiind votantii lor.

Am mentionat aici doua nume cu intentie. Ele apartin unor politicieni cu educatie de acasa de tip occidental si cu contacte stranse cu Occidentul. Ei stiu cu siguranta cat de neadevarate sunt tezele anti-occidentale pe care ei si ai lor le promoveaza in spatiul public. Cat de mincinoase sunt asertiunile domnului Popescu-Tariceanu ca in Franta coruptia este mult mai ampla decat in Romania, ori ale doamnei Weber ca parteneriatul strategic cu Statele Unite este doar o forma ca americanii sa ne ia banii pe armele produse de ei si sa ne dea in schimb acutizarea conflictului militar cu Rusia!

In cazul lor si al acolitilor lor, avem de-a face cu un discurs repetitiv, populist, infantil si dezaxat, conceput cu migala pentru prostirea incultilor si a analfabetilor din randul publicului-tinta roman. Care nu sunt inca suficient de multi incat sa schimbe opinia romanilor de simpatie si apropiere fata de Occident, si nici vointa lor de a-si insusi cultura si civilizatia occidentale. Dar sunt suficient de multi incat sa ii treaca pragul electoral pe politicienii care promoveaza discursul xenofob.

Popescu-Tariceanu stie ca Franta nu e corupta, de cand si-a luat el de acolo concesiunea de samsar de automobile Citroen, ceea ce l-a facut sa aiba o statura financiara suficient de semnificativa, pentru a fi bagat in seama de Partidul National Liberal, care l-a facut premier, in urma cu trei legislaturi, cand si-a inceput cariera politica la varf.

Weber stie ca fara americani Romania n-ar fi fost in NATO. Iar daca n-ar fi fost in NATO, n-ar fi fost nici in Uniunea Europeana, deoarece nicio tara fosta comunista si lipsita de garantia de securitate NATO nu a fost invitata vreodata in UE si nici nu va fi vreodata invitata. Adica, Weber stie precis ca, fara americani, ea n-ar fi fost acum la al treilea mandat de euro-parlamentar si n-ar fi beneficiat de milioane de euro pentru calitatea asta.

Dar si Popescu-Tariceanu si Weber conteaza pe prostii din publicul-tinta ca ei nu stiu asta. Si ca ii vor vota in continuare, ca sa treaca si ei pragul electoral si sa fie influenti in politica romaneasca.

Hari Bucur-Marcu are o experienta de decenii in mediul international, pe problematici legate de institutionalizarea domeniului apararii nationale, controlul democratic al sistemelor de securitate nationala, politici de securitate si de aparare nationala. Ofiter de aviatie si fost sef al Serviciului Strategii de Aparare la Statul Major General, detine titlul de doctor in stiinte militare, obtinut in 2001 la Academia de Inalte Studii Militare cu teza "Implicatii economice in planificarea apararii nationale a Romaniei". In perioada 1990 - 2003 a fost responsabil sau direct implicat in aspecte esentiale ale reformei Armatei Romaniei, cu deosebire in relatia cu NATO, si a lucrat nemijlocit in structurile Aliantei ca sef de sectie invatamant si instructie. A publicat carti si articole pe subiecte din domeniu, oferind expertiza internationala. Este cavaler al Ordinului National "Pentru merit", ca recunoastere a contributiei sale la integrarea Romaniei in NATO.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Cum au ajuns românii din Diaspora să voteze AUR. Antropolog: George Simion este fix simbolul clasei mijlocii deprivate de globalizare
Cum au ajuns românii din Diaspora să voteze AUR. Antropolog: George Simion este fix simbolul clasei mijlocii deprivate de globalizare
Votanții AUR sunt motivați de „nemulțumirea pe care o simt că alții câștigă mult mai mult decât ei de pe urma globalizării”, argumentează antropologul Radu Umbreș într-o analiză...
Florin Cîțu s-a supărat “big time” pe partid. A ieșit de pe toate grupurile PNL și se pregătește să fie schimbat de la șefia SenatuluI
Florin Cîțu s-a supărat “big time” pe partid. A ieșit de pe toate grupurile PNL și se pregătește să fie schimbat de la șefia SenatuluI
Fostul lider liberal Florin Cîțu a părăsit zilele trecute toate grupurile de comunicare internă ale PNL, susțin surse politice pentru ziare.com. Cîțu se așteaptă ca în toamnă să...