Tehnicile de "injectare" a imunitatii in parlamentarii suspecti de coruptie. Cum a scapat Tariceanu timp de 2 ani neurmarit penal pentru mita de 800.000 de euro

Doi ani si doua luni a scapat Calin Popescu Tariceanu, fostul presedinte al Senatului, de urmarirea penala in dosarul in care Directia Nationala Anticoruptie (DNA) il suspecteaza ca ar fi luat mita 800.000 de euro pentru un contract de 20 de milioane pentru licente Microsoft.

Totul s-a datorat tergiversarilor in cadrul comisiei juridice a Senatului, care s-a pronuntat abia dupa opt luni de la cererea DNA de ridicare a imunitatii, si apoi votului din Senat, unde colegii sai ai votat impotriva cererii DNA.

Acum, dupa ce Tariceanu nu a reusit sa mai obtina un nou mandat de parlamentar, procurorii anticoruptie au cerut luni, 11 ianuarie, avizul din partea sefului statului pentru urmarirea penala a fostului lider ALDE. Acum, in contextul in care faptele pentru care Tariceanu ar putea fi cercetat de catre DNA, in cazul avizului favorabil din partea lui Iohannis, s-au petrecut pe vremea cand acesta era prim-ministru, mai exact intre anii 2007-2008, exista pericolul ca faptele sa se prescrie.

Marti, 12 ianuarie, procurorul general Gabriela Scutea a trimis presedintelui Klaus Iohannis cererea DNA de incuviintare a urmaririi penale pe numele lui Calin Popescu-Tariceanu pentru luare de mita.

Acuzatiile DNA si cererea de ridicare a imunitatii din noiembrie 2018

Astfel, in 7 noiembrie 2018, DNA cere aviz pentru urmarirea penala a lui Tariceanu, la acea data seful Senatului si unul din partenerii de guvernare a PSD-ului condus de Liviu Dragnea, fiind acuzat ca a luat mita doua milioane de euro pe vremea cand era prim-ministru.

DNA arata ca faptele de coruptie de care e acuzat Tariceanu au legatura cu acoperirea unor cheltuieli de campanie electorala cu sume de bani provenite de la o firma care ar fi obtinut contracte comerciale importante de la statul roman. Procurorii mai aratau si ca dosarul a fost deschis in 2018, in urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cerea autoritatilor judiciare austriece.

"Concret, un demnitar ar fi primit, in mod indirect, in perioada 2007-2008, foloase materiale in valoare de aprox. 800.000 USD de la reprezentantii unei companii austriece, in schimbul demersurilor depuse de acesta in exercitarea functiei, astfel incat sa se incheie mai multe acte aditionale la un contract comercial derulat de companie. Suma ar reprezenta un comision de 10 % din valoarea acestor acte aditionale si ar fi fost folosita in beneficiul demnitarului, fiind transferata in baza unor contracte fictive incheiate cu mai multe companii offshore", se arata in comunicatul DNA de la acea data.

Reactie la anuntul DNA, Tariceanu ii acuza pe procurorii anticorptie ca i-au intocmit dosarul penal astfel incat reiese ca el ar fi vinovat, sustinand ca "cu buna stiinta au pus numai lucrurile care duc la o anumita concluzie - si anume concluzia clara ca eu as fi vinovat". Acesta sublinia ca demersul DNA este un "demers politic" menit sa-l "scoata din cursa electorala".

Si Liviu Dragnea, presedintele PSD la acea data, isi exprima dubii cu privire la cererea DNA, el declarand ca exista cateva "coincidente stranii" cu momentul cererii DNA. "Mi se pare o coincidenta faptul ca este in siajul perioadei ultra-anuntate si trambitate de catre PNL care vor sa depuna motiune de cenzura. Nu mai cred de mult in coincidente, nu mai cred de mult in astfel de demersuri care sunt foarte aproape de desfasurarea unor evenimente politice, strict politice si din acest motiv personal am o rezerva", spunea atunci liderul PSD.

Sarabanda amanarilor si dimensiunea lor politica

Dupa sosirea cererii DNA la Senat incepe o adevarata sarabanda a amanarilor si a pasilor de melc. Astfel, cateva zile mai tarziu, pe 12 noiembrie, Biroul permanent al Senatului trimitea cererea DNA la Comisia Juridica, iar, o saptamana mai tarziu, Comisia Juridica anunta ca a decis sa-l audieze pe Calin Popescu-Tariceanu pe 27 noiembrie.

O saptamana mai tarziu, liderul ALDE era audiat de Comisia Juridica in urma solicitarii DNA de avizare a inceperii urmaririi penale, acesta declarand la final ca nu se lasa intimidat de demersul DNA. Robert Cazanciuc, presedintele Comisiei juridice din Senat, explica atunci ca "avem nevoie sa ne convingem."

"Fiecare membru are timp inca o saptamana sa citeasca, pana va aduce domnul Tariceanu notele scrise. Nu suntem aici pe repede inainte. Avem nevoie sa ne convingem. Nu pot sa spun ce probe aduce domnia sa. Martea viitoare ar urma sa fie intocmit si raportul", declara Robert Cazanciuc. Totusi, pe 4 decembrie, Comisia juridica a Senatului anunta amanarea pentru inca o saptamana a votului, pentru ca mai apoi, pe 11 decembrie, sa anunte din nou o amanare de zece zile, pana pe 21 decembrie, care a fost ultima zi din sesiunea parlamentara a anului trecut. Astfel, votul avea sa se dea abia sesiunea urmatoare din februarie.

Presa scria la acea data ca prin amanarea unei decizii a Comisiei Juridice, Liviu Dragnea urmarea sa se asigure ca partenerul sau de coalitie nu-l va trada la motiunea de cenzura pe care PNL, USR si PMP urmau sa o depuna, in contextul in care PSD pierduse majoritate la Camera Deputatilor. "Aritmetica parlamentara este echilibrata de Senat, acolo unde coalitia de guvernare numara 13 alesi peste limita majoritatii. Oricum, votul va fi pe muchie de cutit, iar Dragnea vrea sa-l tina captiv pe Tariceanu. Fara voturile senatorilor PSD, liderul ALDE ar ramane imediat fara imunitate, deci ar ajunge pe mana procurorilor. Dragnea mai are nevoie de voturile ALDE si pentru alte doua proiecte importante pe care le vrea adoptate pana de sarbatori: legea pensiilor, adoptata deja de Senat, si Codul penal, intors de la CCR. Asadar, cei doi lideri pregatesc un troc: Tariceanu va oferi voturile ALDE pentru legile PSD, iar Dragnea va oferi voturile PSD pentru imunitatea lui Tariceanu", scria ziarul "Adevarul".

Votul in comisie nu se intampla insa, intrunirile Comisiei Juridice a Senatului, unde PSD detinea o majoritate clara, sunt amanate in mod repetat din lipsa de cvorum. In aprilie 2019, la cinci luni de la cererea DNA, PNL, aflat atunci in opozitie critica a deschis tergiversarea unei decizii in cazul Tariceanu dupa o noua amanare din lipsa de cvorum.

"Rolul Senatului nu este acela de a decide asupra vinovatiei sau a nevinovatiei lui Calin Popescu Tariceanu, intrucat acest lucru este atributul instantei de judecata, ci de a permite procurorilor continuarea anchetei penale. Faptul ca PSD-ALDE blocheaza decizia, chiar si un eventual vot de respingere a solicitarii procurorilor, arata lasitatea absoluta in care colcaie actualul presedinte al Senatului", se arata intr-un comunicat al PNL din luna aprilie.

Comisia Juridica se pronunta insa abia in 29 mai 2019, la doua zile dupa condamnarea definitiva a lui Liviu Dragnea si la trei zile de la pierderea alegerilor europarlamentare din 26 mai, decizia comisiei fiind acea de ridicare a imunitatii.

Plenul Senatului supune la vot cererea DNA la inceputul lunii iunie, in data de 3. Cu 71 de voturi "impotriva", senatorii resping cererea procurorilor. "Nu ati vazut dosarul, dar cereti urmarirea penala a unei persoane ca sa vedeti daca e vinovata sau nu. Poate ar fi fost nevoie si de alte dovezi, poate ar fi fost nevoie si ca acuzatia DNA sa fie dovedita cu documente", declara atunci senatorul PSD, Serban Nicolae.

Tariceanu a vrut un moment "zero" in justitie

Calin Popescu Tariceanu a fost, alaturi de Liviu Dragnea, unul din cei mai acerbi critici ai Justitiei si DNA-ului in perioada guvernarii PSD-ALDE, sustinand deschis ideea unei ordonante pentru amnistie si gratiere. De altfel, fostul lider ALDE declara in decembrie 2018, deci la cateva saptamani dupa cererea DNA, ca este nevoie de un "moment zero" in justitie.

"Trebuie sa existe un moment zero, sa tragem o linie si sa o luam de la capat. Romania trebuie vindecata de nedreptati si abuzuri, sa se uite mai mult inainte si mai putin inapoi Am ajuns in ultimul ceas in care ne putem aseza la masa, putere si opozitie, pentru a hotari masurile ce trebuie luate pentru eliminarea abuzurilor si indreptarea nedreptatilor", declara acesta la tribuna Consiliului National al PSD.

De altfel in luna iunie a anului trecut, fostul premier Viorica Dancila confirma dezvaluirile lui Tudorel Toader cu privire la presiunile pentru o OUG privind gratierea. Viorica Dancila a povestit ca intalnirea pe tema amnistiei si gratierii a avut loc la sediul PSD din Baneasa, unde Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu au sustinut varianta ordonantei de urgenta. "Da, a avut loc acea intalnire in patru, la sediul PSD din Baneasa. Au fost prezenti Dragnea, Tariceanu, Tudorel Toader si eu, in calitate de premier. Imi amintesc perfect ca domnului Tudorel Toder i s-a solicitat amnistie si gratiere. Domnul Dragnea si Tariceanu au sustinut varianta ordonantei de urgenta privind amnistia si gratierea", a declarat Dancila pentru "Adevarul" in iunie 2020.

Persoanele trimise in judecata si sumele de bani confiscate de DNA in dosarul lui Tariceanu

La doua saptamani dupa votul Senatului, DNA anunta ca Marius-Dorin Marian, fostul sef al Cancelariei lui Calin Popescu Tariceanu, si administratorul unei firme sunt urmariti penal pentru complicitate la luare de mita in dosarul in care fostul sef al Senatului era acuzat ca a primit foloase materiale de aproape 800.000 de dolari.

In ordonantele procurorilor se arata ca, in cauza, exista date si probe conform carora in cursul anului 2007, Petre Berteanu (administrator al unor societati comerciale) si Marian au ajutat un inalt demnitar sa pretinda, iar, in cursul anului 2008, sa primeasca, in mai multe transe, foloase materiale de la reprezentantii unei companii austriece din domeniul IT, in schimbul exercitarii atributiilor care ii reveneau in legatura cu adoptarea a patru hotarari de guvern (ce priveau, printre altele, incheierea mai multor acte aditionale la un contract comercial derulat de companie ce avea ca obiect inchirierea de catre statul roman a unor licente IT).

"In baza acestei intelegeri, reprezentantii companiei au achitat un comision de 10% din valoarea sumelor incasate de la statul roman, prin intermediul unor contracte fictive incheiate cu mai multe companii offshore. Din foloasele respective, suma de 800.000 USD a fost folosita pentru stingerea unei datorii pe care demnitarul o avea catre o firma, reprezentand contravaloarea unor servicii de consultanta politica", arata DNA.

In luna decembrie a aceluiasi an, Petre Berteanu este trimis in judecata pentru complicitate la luare de mita pentru rolul sau in intermedierea sumei primite de la companiile straine.

"Ajutorul ar fi constat atat in intermedierea realizarii intelegerii dintre demnitarul roman si reprezentantii companiei straine cu privire la plata unui comision de 10% din valoarea actelor aditionale, precum si in facilitarea transferului folosului material in patrimoniul demnitarului.

In baza acestei intelegeri, inculpatul ar fi primit suma de 2.581.519 USD prin intermediul unei societati offshore, corespunzator unui procent de 10% din primele doua acte aditionale incheiate. Comisionul corespunzator celui de-al treilea act aditional nu ar mai fi fost achitat din cauza ca a fost instalat un nou guvern, din care demnitarul nu mai facea parte," acuza DNA.

Din suma pe care ar fi primit-o in modul descris mai sus, Berteanu ar fi remis 800.000 de dolari in folosul demnitarului Tariceanu, prin plata partiala a datoriei pe care acesta ar fi avut-o fata de o companie care ii furnizase consultanta politica in perioada 2007-2008.

Peste 1 milion de euro confiscati in acest dosar

In luna august a anului 2020, Tribunalul Bucuresti decide confiscarea sumelor de de 100.000 de euro si 1.300.000 de dolari, aflate in conturile bancare deschise la Credit Suisse Austria de societatea Kenton Enterprises LTD, implicata in afacerea licentelor Microsoft, la solicitarea procurorilor DNA. Este vorba de o societate care potrivit DNA ar fi fost controlata de afaceristii Florin Pletea si Dragos Nicolaescu, denuntatori in acest caz. Ancheta penala in cazul acestora a fost clasata, deoarece afaceristii au denuntat la DNA faptele anterior sesizarii organelor de urmarire penala.

DNA solicitase anterior confiscarea speciala a acestor sume de bani pe motiv ca "ar reprezenta diferenta ramasa in conturile bancare ale societatilor controlate de doua persoane fizice (martori) din comisionul remis de compania straina din domeniul IT, pentru a fi platit functionarilor publici din Romania, in schimbul inchirierii, de catre statul roman, a unor licente IT".

Trimis in judecata pentru abuz in serviciu

In luna decembrie a anului trecut, Calin Popescu Tariceanu a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului General pentru acuzatiile de abuz in serviciu si complicitate la comiterea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale. Acuzatiile au legatura cu mandatul senatorului PSD de Giurgiu, Cristian Marciu, care se afla in incompatibilitate. In acelasi dosar, Cristian Marciu a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de uzurpare de calitati oficiale.

Fata de Calin Popescu Tariceanu, procurorii au retinut ca acesta, in perioada 2 martie 2017 - 2 septembrie 2019, in exercitarea atributiilor de serviciu specifice unei functii de conducere in cadrul Senatului Romaniei, prin neindeplinirea actelor vizand constatarea incetarii mandatului de senator al primului inculpat si nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptarii unei hotarari de vacantare a locului de senator in cauza, "a cauzat vatamarea drepturilor persoanei care, in urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru functia de senator pozitia urmatoare."

"De asemenea, prin neindeplinirea obligatiilor legale sus-mentionate, l-a ajutat pe primul inculpat sa foloseasca fara drept calitatea oficiala de senator ce implica exercitiul autoritatii de stat, urmata de indeplinirea actelor legate de aceasta calitate," acuza Parchetul General.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...