Se pare ca modul in care se desfasoara in prezent lucrarile unui pasaj in Capitala difera foarte mult fata de acum 22 de ani.
Daca in 1987 Pasajul Piata Unirii se inaugura dupa 34 de zile de la inceperea lucrarilor, Pasajul Baneasa, mult mai scurt decat primul, nu este gata nici la doi ani si jumatate de la inceperea lucrarilor, scrie Gandul.
Daca in 1987, ministrul de la acea vreme Ion C. Petre locuia intr-un container, pe santier, pentru a fi sigur ca lucrarile se desfoasa cum trebuie, in 2009, ministrul Radu Berceanu de rezuma sa faca doar vizite de lucru.
Lucrarea la Pasajul Unirii a fost finalizata intr-un timp-record, chiar daca operatiunile pregatitoare constructiei propriu-zise incepusera cu mai multe luni inainte.
Ce au in comun cele doua pasaje? Faptul ca au fost construite fara a se organiza vreo licitatie. Daca in 1987 acest concept nu era prea cunoscut, se pare ca nici Guvernul Tariceanu nu s-a folosit de el si a incredintat constructia pasajului companiei portugheze Lena Construccoes.
Daca in 1987 zeci de muncitori lucrau la finalizarea pasajului Unirea, inainte cu doua zile de inceperea strapungerii finale a pasajului Baneasa si de inchiderea circulatiei, pe santier nu se aflau decat 20 de muncitori.
Nicolae Ceausescu impartise in 1987 toate lucrarile de infrastructura din zona centrala a Bucurestilor, astfel incat de fiecare dintre ele sa fie responsabil cate un ministru, mai spune Polizu.
Lucrarea la Pasajul Unirii a fost extrem de complexa, pentru ca pasajul, lung de 900 de metri, a supratraversat doua magistrale de metrou si cursul raului Dambovita.
La Baneasa nu este nici metrou si nici vreun curs de apa, iar pasajul este mai scurt, de numai 560 de metri. In total, lucrarea, care va prelua traficul de peste 2.000 de autovehicule pe ora, va costa statul roman 11 milioane de euro.
Tot el a pus umarul si la pasajul suprateran de la... Vezi tot