Deviza MAE in 2008, "ein Mann, ein Wort"

Miercuri, 24 Decembrie 2008, ora 10:24
4015 citiri
Deviza MAE in 2008, "ein Mann, ein Wort"

Lazar Comanescu, un diplomat calculat si experimentat, a fost opusul predecesorului sau in fruntea MAE, Adrian Cioroianu, renumit pentru gafele sale, si a reusit sa conduca in 2008 politica externa a Romaniei dupa un principiu solid - "ein Mann, ein Wort" - si la propriu, si la figurat.

In prima conferinta de presa de la preluarea mandatului, in mai, Comanescu a spus ca le va cere tuturor angajatilor ministerului sa se ghideze dupa deviza germana "Ein Mann, ein Wort" (un om, un cuvant), folosita pentru a desemna o persoana pe care te poti baza si care isi respecta cuvantul dat, arata o retrospectiva NewsIn.

Pe de alta parte, deviza i se potriveste lui Comanescu si in intelesul propriu, pentru ca a fost intr-adevar un om al cuvintelor putine, ferindu-se sa dea declaratii presei.

Astfel, din aprilie 2008, dupa ce Comanescu si-a preluat mandatul, presa a fost tinuta la distanta de Ministerul de Externe, fiind rareori chemata la conferinte de presa.

Mai mult, spre deosebire de predecesorul Adrian Cioroianu, Comanescu a preferat sa isi efectueze vizitele de lucru fara a fi insotit de jurnalisti. Au facut exceptie numai vizitele in Ucraina si Republica Moldova.

Drumul de la scandal la tacere

Mandatul lui Adrian Cioroianu s-a incheiat brusc, chiar la cateva zile dupa ce summitul NATO a luat sfarsit.

Al doilea ministru de externe din Guvernul Tariceanu a demisionat la 11 aprilie, dupa ce romanul Daniel Claudiu Crulic, in varsta de 33 de ani, a murit intr-un spital din Cracovia, unde ajunsese din arest intr-o stare de extrema epuizare cauzata de infometare.

Autoritatile romane consulare de la Varsovia au fost invinovatite ca nu au acordat la timp si cum se cuvine asistenta unui cetatean roman aflat intr-o situatie extrema. Crulic, care sustinea ca este nevinovat de un furt pentru care fusese acuzat, incepuse ca forma de protest o greva a foamei la care nu a vrut sa renunte.

Ministrul Adrian Cioroianu, aflat de un an in fruntea diplomatiei romane, s-a facut remarcat de mai multe ori prin declaratii sau gesturi nepotrivite, catalogate drept "gafe" de presa romana, ceea ce i-a afectat credibilitatea. Nu de putine ori a trebuit sa lucreze sub imperativul lui "a demisiona".

Concluzia din mass-media a fost una singura: Cioroianu a fost tinut ascuns, in mod deliberat, pe timpul summitului pentru a nu gafa in fata oficialilor din intreaga lume. Acest fapt ar fi fost confirmat de catre vicepresedintele PNL Norica Nicolai. "Este mai bine pentru noi toti ca domnul Cioroianu sa ramana ascuns pe perioada summitului", ar fi declarat liderul PNL, insa ulterior ea a retractat.

Numirea lui Lazar Comanescu in fruntea diplomatiei romane a fost rezultatul unui consens rapid intre presedinte si premierul Calin Popescu-Tariceanu, dupa ce, pentru numirea lui Cioroianu in fruntea diplomatiei, in urma cu un an, fusese pusa in scena o adevarata saga politico-juridica.

Reforma consulara si reorganizare MAE de 6,5 milioane de euro

Dupa mai mult de o luna de la investirea sa in functie, la 22 mai Lazar Comanescu a iesit in "luminile rampei", la prima sa conferinta de presa dupa preluarea mandatului. A spus ca a avut nevoie de acest ragaz ca sa se puna la punct pentru a putea da ziaristilor raspunsuri de substanta.

"Una din instructiunile dure pe care le voi da consulatelor este afisarea unei atitudini care sa il apropie pe cetatean de autoritatile care pot sa-i ofere asistenta. Orice se va abate de la acest comportament va fi aspru sanctionat", a spus ministrul in prima conferinta de presa, cand a anuntat ca incearca sa impuna in MAE trei principii "profesionalism, actiune si responsabilitate".

In timpul mandatului lui Comanescu s-au deschis cinci noi consulate generale la Bilbao (Spania), Bologna, Cosenza, Trieste (Italia) si Cracovia (Polonia), doua noi consulate la Ciudad Real si Zaragoza (Spania), precum si un viceconsulat la Almeria (Spania).

In plus, activitatea consulara s-a extins prin utilizarea tot mai intensa a institutiei consulatului itinerant, pentru a acoperi necesitatile unor comunitati romanesti semnificative din orase unde Romania nu dispune de reprezentante diplomatice.

Comanescu i-a sugerat succesorului sau sa continue sa aduca MAE "cat mai aproape de ideal in ceea ce priveste functionarea institutionala, sa aiba o politica mai aplicata in domeniul resurselor umane si sa continue consolidarea economiei prin diplomatie".

O diplomatie care priveste spre economie

In 2008, Reuniunea Anuala a Diplomatiei - marcata de pregatirea de economist a lui Lazar Comanescu - s-a desfasurat sub sloganul O economie in expansiune, o diplomatie dinamica. "Cea mai eficienta 'arma' impotriva crizelor si insecuritatii o reprezinta economia", a spus ministrul in fata diplomatilor romani reuniti la Bucuresti.

Ministrul de externe a atras atentia ca isi doreste sa vada mai multe evaluari si analize legate de posibilitatile prezentei economice strategice a Romaniei in tarile in care ambasadorii romani isi desfasoara activitatea.

Situatii de criza

Mandatul lui Comanescu nu a fost lipsit de cateva situatii tensionate, insa in orice caz au fost mai putine decat in anul 2007, marcat de criza cu Italia, de razboiul declaratiilor cu Moldova si de lipsa unor ambasadori in state-cheie.

Cea mai mare provocare pentru MAE in 2008 a fost, fara indoiala, organizarea summitului NATO, inedit prin amploarea sa. Dincolo de micile disfunctionalitati, parerea generala este ca a fost o reusita pentru Romania.

O situatie de criza pentru MAE in 2008 a fost evacuarea romanilor din Georgia, dupa inceperea conflictului cu Rusia. Situatia nu era noua, pentru ca MAE a mai organizat evacuarea unor romani din zone de conflict: Gaza in 2007, Liban in 2006.

La 12 august 2008, MAE roman a decis evacuarea romanilor din Georgia la Erevan, in Armenia, unde au fost cazati la un hotel. Ei au fost transportati, la sfarsitul conflictului, in siguranta, inapoi in Georgia.

Mass-media l-a criticat insa pe ambasadorul Romaniei la Tbilisi, Dan Mihai Barliba, pentru ca nu s-a aflat la post pe timpul conflictului.

Exact in perioada in care avea loc summitul ONU la New York, iar ministrul impreuna cu purtatorul sau de cuvant erau la mii de kilometri departare, MAE s-a confruntat cu o alta situatie de criza.

Un grup de 19 persoane - cinci germani, cinci italieni, o romanca si opt egipteni - au fost rapiti in sudul Egiptului la 19 septembrie in timpul unei expeditii cu masini de teren, in apropierea granitei cu Sudanul, intr-o zona folosita de contrabandisti si traficantii de arme. Ostaticii au fost transferati in Sudan, apoi in Libia, pentru a fi in cele din urma dusi din nou in Sudan.

Cei 19 au fost eliberati nevatamati, dupa zece zile de captivitate. Eliberarea a fost rezultatul unei colaborari internationale - germane, italiene si egiptene-, dar, cum se intampla de obicei in astfel de situatii, nu este clar daca pretinsa rascumparare de 6 milioane de euro ceruta de rapitori a fost platita sau nu.

Pe tot parcursul crizei, MAE a pastrat o discretie prudenta, ferindu-se sa ofere informatii concrete sau sa confirme informatiile aparute in presa. Ministerul de Externe roman a infiintat foarte prompt, la cateva ore de la confirmarea incidentului, o celula de criza pentru a gestiona situatia.

Astfel de situatii-limita au dezvoltat capacitatea MAE de reactiona rapid atunci cand sunt implicati cetateni romani. Recent, a fost constituit Centrul Operational pentru Situatii de Criza.

Etapa finala in procesul Romaniei contra Ucrainei de la Haga

Anul 2008 a insemnat pentru Romania apropierea de un verdict in cadrul procesului cotra Ucrainei. in septembrie 2008 s-a desfasurat la Haga etapa orala a procesului de la Curtea Internationala de Justitie careia Romania i s-a adresat in 2004 in legatura cu diferendul pe care il are cu Ucraina pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagra.

Echipa Romaniei a fost condusa de Bogdan Aurescu, iar prestatia sa a fost apreciata ca fiind una exceptionala de catre specialistii in drept international.

Relatii dezghetate, dar instabile cu R. Moldova

Ministrul Comanescu se poate lauda cu faptul ca a reusit sa aduca relatiile cu Republica Moldova la un nivel mai aproape de normalitate. Pana spre sfarsitul mandatului lui Comanescu, situatia a fost guvernata de acalmie, lipsind atacurile si acuzele reciproce, cu o singura exceptie inregistrata in campania electorala pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

La 7 iulie, ministrul a efectuat o vizita oficiala la Chisinau, iar invitarea unui sef al diplomatiei romane in capitala moldoveana, dupa mai bine de doi ani si jumatate de la ultima vizita la acest nivel, a fost un semn al unui oarecare dezghet in relatiile romano-moldovene, insa stagnarea negocierilor privind semnarea unor tratate importante mentine o stare de tensiune.

Semnarea Tratatului de frontiera si a Tratatului politic de baza dintre Romania si Republica Moldova sunt doua conditii cerute cu insistenta de catre Chisinau pentru ca relatiile bilaterale sa intre pe un fagas lipsit de asperitati.

Niciunul dintre aceste tratate nu a fost semnat in perioada mandatului lui Comanescu. Negocierile romano-moldovene nu au avansat nici macar in privinta acordului de mic trafic la frontiera, care ar permite locuitorilor din zona de granita sa circule in Romania in anumite conditii fara a avea nevoie de vize.

Citeste si:
Însărcinatul cu afaceri al SUA laudă ”măsurile revoluționare” luate de România: ”Toate vorbesc despre un viitor fantastic”
Însărcinatul cu afaceri al SUA laudă ”măsurile revoluționare” luate de România: ”Toate vorbesc despre un viitor fantastic”
Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei SUA în România, David Muniz, a lăudat vineri, 1 iulie, alianța cu țara noastră. El a subliniat că prezenţa americană reprezintă dovada că SUA...
Amenințarea Laurei Codruța Kovesi la adresa României are ecou. ”Reporteri Fără Frontiere”, apel urgent către Klaus Iohannis
Amenințarea Laurei Codruța Kovesi la adresa României are ecou. ”Reporteri Fără Frontiere”, apel urgent către Klaus Iohannis
Organizaţia Reporteri fără Frontiere a criticat vineri, 1 iulie, forma legii privind protecţia avertizorilor de integritate adoptată de Parlamentul României. Organizația face apel la...
Comentarii