Scandalul legat de managementul privat la Tarom a luat amploare, iar in aceasta saptamana se va lua decizia daca mandatul belgianului Christian Heinzmann va reveni la durata de patru ani. Insa Guvernul trebuie sa rezolve adevaratele probleme ale companiei de stat, considera deputatul PDL Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor.
El a precizat pentru Ziare.com ca managementul privat a fost de la inceput pentru guvernarea USL o povara de care incearca sa scape, "un fel de dragoste cu de-a sila".
"Ordonanta 109 care impunea managementul privat a fost adoptata de PDL la sfarsitul lui 2011. Cand am plecat de la guvernare, atat Ministerul Transporturilor, cat si Ministerul Economiei aveau declansate deja procedurile de selectie", a amintit politicianul.
Primii manageri privati au fost la Tarom si CFR SA, insa ulterior, Guvernul USL a numit in fruntea celorlalte companii sefi preferentiali, pentru "a satisface clientela de partid", a sustinut Alexandru Nazare.
Epopeea "manager privat la companii de stat", un esec din cauza intereselor politice?
"Noi am sanctionat printr-o motiune simpla acest comportament si am cerut USL sa reia procedurile de selectie pentru toate aceste companii, insa dupa cum vedem, preocuparea coalitiei de la guvernare este sa ii elimine pe toti cei care nu se incadreaza in tipologia 'militantului USL-ist'. Domnul Heinzmann este doar ultima victima a acestei politici de cadre, dupa managerul privat de la CFR SA, presedintii Consiliilor de Administratie de la CFR SA si CFR Marfa. Sper doar ca doamna ministru Manescu nu va incerca sa se spele pe maini de aceasta situatie, iar Ministerul, in calitate de actionar majoritar, va sustine mentinerea domnului Heinzmann", a adaugat fostul ministru al Transporturilor.
PDL depune motiune simpla pe tema managementului privat din companiile de stat
Cand se transeaza in AGA situatia managerului privat
Reprezentantii Consiliului de Administratie (CA) al Tarom a hotarat in iunie sa urgenteze aplicarea masurilor din planul de management prin numirea lui Nicolae Demetriade in functia de administrator-director executiv, dupa ce acestia au contestat in repetate randuri activitatea directorului general al companiei, belgianul Christian Heinzmann.
Tot in iunie, mandatul acestuia a fost scurtat, de la patru ani la un an, astfel ca expatul ar fi trebuit sa mai ocupe aceasta pozitie doar pana in luna noiembrie.
Insa potrivit unor surse apropiate situatiei, in adunarea actionarilor programata saptamana trecuta, Dan Pascariu urma sa fie revocat din pozitia de presedinte CA, iar mandatul belgianului sa revina la durata de patru ani.
Scandal la Tarom: Pascariu, revocat din functie, dupa demisia directorului executiv - surse
Tot atunci, Nicolae Demetriade a anuntat ca a demisionat din functiile de administrator si director executiv al Tarom.
Directorul executiv al Tarom si-a dat demisia dupa numai 6 luni. Vezi motivul (Video)
Insa AGA se va relua in aceasta saptamana, iar ministrul Ramona Manescu a mentionat ca va fi transata situatia lui Heinzmann.
Companiile de stat au nevoie de un management profesionist
Presedintele CA al Tarom, Dan Pascariu, a precizat ca un strain care ocupa astfel de pozitie este izolat.
"Recomandarea pe care o voi face Guvernului este sa nu mai faca acest experiment", a afirmat el, in iulie.
Nori negri la Tarom: Concedieri, salarii mai mici si renuntarea la trei avioane
Intrebat daca este de acord cu declaratia lui Pascariu, Alexandru Nazare a precizat ca daca succesul se traduce in capusarea companiilor de stat si acumularea de arierate si pierderi, cu siguranta managerii straini nu vor atinge aceste "tinte".
"Dar aici nici nu ar trebui sa avem discutia despre manageri straini sau romani, aici vorbim de management profesionist, de conducerea companiilor de stat pe baza unor obiective clar asumate de eficienta economica", a punctat PDL-istul.
Care este situatia financiara a companiei
Alexandru Nazare considera ca performanta financiara a companiei Tarom a fost puternic afectata in sens negativ, dupa luarea deciziei de inchiriere a 3 aeronave Boeing 737-800 si semnarea contractelor aferente la sfarsitul lui 2008.
"Aceasta actiune a dus la o crestere a capacitatii oferite de compania Tarom, greu de absorbit pe o piata care incepuse sa dea primele semne ale crizei financiare globale. Aceste avioane au fost date inapoi abia in 2011 si 2012 si se vede ca pierderile s-au redus in 2011, de la 332 milioane lei, la 279 milioane lei, intr-o perioada de criza economica", a spus Nazare.
Intr-adevar, in 2011 si 2012, Fondul Monetar International a sfatuit Romania sa restituie aceste aeronave si sa implementeze un program de reducere a cheltuielilor prin revizuirea rutelor de calatorie, a flotei de aeronave si a structurii de organizare, iar Guvernul s-a conformat.
Situatia financiara a Tarom pare ca isi revine treptat, avand in vedere ca a incheiat primul semestru din 2013 cu pierderi de 63 milioane lei, mai mici fata de cifra de 120 de milioane de lei, inregistrata in prima jumatate a anului trecut. De asemenea, veniturile operationale au atins 534 milioane lei, fata de 498 milioane lei la jumatatea anului trecut.
Planul de management, aprobat de Consiliul de Administratie in luna martie, prevede pierderi de 143 milioane lei in acest an, de 18 milioane lei in 2014, urmand ca in 2015 si 2016 compania sa realizeze profit de 92 milioane lei, respectiv 173 milioane ei.
Compania urmareste de asemenea o crestere a numarului de pasageri transportati cu 100.000 pe an, de la 2,3 milioane in acest an la 2,6 milioane in 2016, si o majorare a gradului de incarcare a aeronavelor, de la 68% in acest an la 75% in 2016.
Alexandru Nazare considera ca Tarom are nevoie in continuare de un plan de restructurare, de eficientizare a costurilor, atat timp cat majoritatea curselor sunt neprofitabile, iar gradul de incarcare cu pasageri este sub nivelul celorlalte linii aeriene.