Facturile la gaze ale românilor vor crește cu până la 20% din 2027. Care este scopul taxei de carbon și cum ar putea fi coborât impactul financiar al acesteia

Comisia Europeană a decis ca, începând din 2027, după ce va începe producția de pe urma zăcământului offshore extras și prelucrat prin Neptun Deep și România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE, furnizorii de gaze români vor trebui să includă în prețul de vânzare pentru consumatorii casnici o taxă pe carbon.

Economiștii au estimat că dacă aceasta s-ar impune structurii de calcul a prețurilor așa cum sunt acestea în prezent, noua taxă s-ar solda cu o creștere a facturilor de până la 20%.

Noutatea a fost analizată și explicată recent de către compania de consultanță Carbon&Energy Management. Directorul general al companiei, Florentina Manea, a declarat că de la începutul anului 2027, furnizorii de gaze naturale vor fi mandatați să includă în prețul gazelor livrate inclusiv populației taxa de carbon și a prezentat și un calcul pe baza nivelului actual al certificatului de carbon.

„Gazul natural este principalul combustibil care intră sub incidența ETS II, la care se adaugă combustibilii utilizați în transportul rutier: benzina, motorina, GPL. Prețul gazului natural furnizat către populație sau către alte sectoare industriale și costul benzinei și motorinei vor avea înglobate și prețul certificatelor de CO2, fapt care va determina o creștere a acestora începând cu anul 2027. Prețul gazului natural furnizat către populație sau către alte sectoare industriale care nu sunt incluse în schema EU ETS actuală va avea o creștere de aproximativ 0,06 RON/kWh. Calculul a avut la bază o valoare a certificatelor de CO2 de 60 de euro/certificat și 0,205 kg CO2/kWh”, a declarat public Florentina Manea.

Contextul noii taxe de carbon

Conform explicațiilor oferite de OMV Petrom, Neptun Deep este în prezent cel mai mare proiect de gaz natural din Marea Neagră românească și primul proiect offshore de mare adâncime din România. Investițiile estimate pentru faza de dezvoltare a proiectului sunt de până la 4 miliarde de euro. Pe durata fazei de dezvoltare, Neptun Deep va furniza un volum total estimat de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaz natural. Astfel, România va deveni cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană. OMV Petrom estimează că producția de gaz natural facilitată de Neptun Deep va fi echivalentă cu aproximativ o valoare de 30 de ori cererea anuală actuală pentru circa 4,3 milioane de gospodării.

Impactul economic asupra economiei românești așteptat de la proiectul Neptun Deep, conform unui studiu independent efectuat de Consilium Policy Advisors Group (CPAG) presupune, pe lângă investiția de 4 miliarde de euro, 20 de miliarde de euro din partea statului român, incluzând dividende și fără TVA, care se estimează că se va solda cu o contribuție totală la PIB-ul României de 40 de miliarde de euro.

Cu toate acestea, în context global, taxa de carbon a devenit imperativă pentru mitigarea acumulării gazelor cu efect de seră care captează căldura în atmosfera terestră. Potrivit Fondului Monetar Internațional, s-a dovedit că taxele de carbon încurajează treptat trecerea către combustibili mai puțin poluanți, limitând astfel emisiile de dioxid de carbon (CO2), care sunt de departe cele mai prezente gaze cu efect de seră.

Conform Organizației Meteorologice Mondiale, fără măsuri pentru reducerea gazelor cu efect de seră, temperaturile globale sunt proiectate să crească cu aproximativ 4°C peste nivelurile preindustriale până la sfârșitul secolului (temperaturile au crescut deja cu 1°C), cu riscuri crescute și ireversibile de colapsare a calotelor glaciare, perturbarea sistemelor circulatorii oceanice, inundarea statelor insulare joase și evenimente meteo extreme.

În acest context, impozitele pe carbon, percepute pe cărbune, produse petroliere și gaze naturale proporțional cu conținutul lor de carbon, sunt de la furnizorii de combustibil. Aceștia, la rândul lor, tranferă taxa sub formă de prețuri mai mari pentru electricitate, benzină, ulei de încălzire și așa mai departe, precum și pentru produsele și serviciile care depind de acestea. Acest lucru oferă stimulente atât producătorilor cât și consumatorilor de a reduce utilizarea energiei și de a se orienta către combustibili cu un conținut mai scăzut de carbon sau surse de energie regenerabilă prin investiții sau comportament.

În timp ce abordează schimbările climatice prin reducerea gazelor cu efect de seră, impozitele pe carbon pot genera, de asemenea, beneficii de mediu și de sănătate mai imediate, în special prin reducerea deceselor care rezultă din poluarea aerului local. Ele pot, de asemenea, să genereze venituri semnificative pentru guverne, venituri pe care le pot utiliza pentru a contracara prejudiciul economic cauzat de prețurile mai mari la combustibil. Guvernele sunt încurajate să utilizeze veniturile din taxa pe carbon pentru a ușura povara fiscală asupra lucrătorilor prin scăderea altor tipuri de impozite, precum impozitele pe venit, arată FMI. Economiștii FMI au reliefat de asemenea faptul că alte politici s-au dovedit mai puțin eficace decât taxele de carbon. De exemplu, stimulentele pentru generarea de energie regenerabilă nu promovează trecerea de la cărbune la gaz sau de la aceste combustibili la nuclear, nu reduc cererea de electricitate și, nu în ultimul rând, nu promovează reducerea emisiilor dincolo de sectorul de producție a energiei.

Din păcate, având în vedere că gazele naturale sunt simultan principala sursă de încălzire pentru gospodăriile românilor, aceștia vor fi în mare parte ținta creșterilor facturilor.

Cum se va calcula noua taxă

Potrivit calculelor realizate de Carbon&Energy Management prezentate de Economica.net, în primăvara următoare impunerii noii taxe, adică în mai 2028, furnizorii de gaze vor trebui să facă dovada achiziției de certificate de carbon pentru gazele furnizate cu un an în urmă, în caz contrar urmând să plătească penalitatea de 100 de euro pentru fiecare tonă de carbon pentru care nu poate face dovada achiziției certificatului.

Așadar, din 2027, toți clienții casnici de gaze naturale vor plăti această taxă de carbon care, la nivelurile actuale de preț este estimată de expertul citat mai sus la 6 bani/kWh. Dacă avem în vedere prețul maximum plafonat de acum de 31 de bani/kWh, prețul gazului plătit de populație ar crește cu cel puțin 20% (foarte probabil mai mult dacă taxa va intra în baza de calcul a TVA, cum este acum acciza), arată sursa citată.

Dacă am socoti creșterea exprimată pentru prețul în metri cubi, scumpirea ar fi de cel puțin 63 de bani pe metrul cub de gaz consumat, deci la un consum de iarnă de 250 de metri cubi, o gospodărie ar plăti în plus 160 de lei, fără a calcula și potențiala TVA de 19% aplicată în prezent pe această sumă. Iar calculul este făcut la o valoare a certificatului de 60 de euro. Nu există nicio garanție că prețul acestuia nu va crește din nou, până la nivelul de 100 de euro, care a mai fost înregistrat în trecut, sugerează Economica.net.

Ce alternative există dacă impozitele par să crească necontenit, chiar și în contextul justificării lor în lupta împotriva schimbărilor climatice

Sigur că un răspuns primar la o astfel de întrebare va trebui oferit de o politică fiscală și macroeconomică orientată către eficiență, corectitudine în politici de colectare și legislație robustă care să încurajeze creșterea economică, scăderea inflației și creșterea veniturilor și a puterii de cumpărare.

Dar până atunci și pe lângă ceea ce ar trebui să derive din acțiunile Guvernului, un studiu recent realizat de Greenpeace România arată că există acțiuni pe care le pot lua autoritățile locale, alături de comunitate pentru ca românii să beneficieze de reduceri semnificative la facturile de energie electrică. Comunitățile de energie reprezintă inițiative în care cetățenii, întreprinderile de mici dimensiuni, administrațiile publice locale și alte organizații colaborează pentru a genera, gestiona și consuma energie în mod colectiv. Aceste inițiative sprijină utilizarea surselor regenerabile de energie (solar, eolian, geotermal), promovează eficiența energetică și reduce semnificativ facturile la energie ale membrilor.

Potrivit estimărilor Greenpeace, citate de InvestEnergy.ro, comunitățile de energie din Europa au generat venituri de două până la opt ori mai mari pentru comunitățile locale decât capacitățile similare de energie regenerabilă dezvoltate de actori privați din afara comunității. Mai mult decât atât, calculele efectuate în șapte state europene care au adoptat acest model indică economii anuale la factura de energie electrică de până la 62%.

„În ultimul deceniu, conceptul de comunități de energie a câștigat tot mai mult teren în Europa, reprezentând nu doar o modalitate eficientă de a produce energie regenerabilă, dar și o oportunitate de implicare directă a cetățenilor în procesul de tranziție către un sistem energetic mai sustenabil. În ciuda unui teren fertil pentru dezvoltarea acestor inițiative, cercetarea a identificat doar 21 de proiecte de comunități de energie în România, din care doar două au reușit să se înființeze și să funcționeze în limitele cadrului legal existent. Deși în 2022 România a adoptat OUG 163/2022 dedicată comunităților de energie, niciunul dintre angajamentele asumate nu a fost respectat: nu au organizat sesiuni de informare, nu au acordat finanțări și nu au făcut evaluări cu privire la oportunitățile acestor modele”, notează Greenpeace România.

Potrivit Greenpeace, România are un potențial imens de a valorifica beneficiile comunităților de energie, nu doar în ceea ce privește reducerea dependenței de combustibili fosili, ci și ca o oportunitate reală de dezvoltare locală și regională. Cu toate acestea, notează experții, este imperativ ca legislația să fie revizuită și actualizată pentru a sprijini și promova astfel de inițiative, iar autoritățile publice să ofere suport financiar și informațional adecvat.

Ministrul Energiei amenință organizațiile de mediu. Burduja vorbește despre „bani” și „interesele celor care ne vor răul”. „Cei care încalcă legea trebuie să răspundă exemplar”

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, lansează vineri, 11 octombrie, un nou atac împotriva organizațiilor de mediu, pe care le acuză de sabotarea proiectelor energetice, urmărind presupuse...

Simptomele de boală ale economiei UE: „O combinație de paralizie politică, amenințări externe și stagnare economică”

Provocările care trag în jos economia europeană s-au tot acumulat pe parcursul mai multor ani, însă șefii principalelor instituții din UE au reacționat prea lent, arată o analiză...