Oportunitate sau iluzie. Ce ar însemna blocarea cerealelor rusești în UE pentru fermierii din România

Uniunea Europeană a aprobat recent noi măsuri tarifare pe cerealele rusești, menite să reducă importul acestora în spațiul european. O analiză a Ziare.com asupra comerțului arată că grânele reprezintă o parte foarte mică a exporturilor totale ale Rusiei către UE. În același timp, efectele acestor noi măsuri asupra agriculturii românești sunt incerte.

Deși poate apărea o gaură în piață pe care statele europene trebuie să o umple cumva, acest lucru nu influențează atât de mult fermierii români, din moment ce exporturile sunt realizate de marii comercianți de pe mapamond, spun reprezentanții producătorilor agricoli.

La Bruxelles, oficialii europeni citează importurile peste media ultimilor ani ca fiind unul dintre motivele creșterii tarifelor. Mesajul comun emis după întâlnirea din 30 mai a miniștrilor de resort în cadrul Consiliului Uniunii Europene a spus în clar că intenția este de a bloca, în practică, aceste importuri din Rusia. Bariererele tarifare ale Uniunii Europene sunt atât de mari încât reprezintă o interzicere efectivă, analizează și Financial Times.

Pentru grâu, spre exemplu, taxa vamală aplicabilă de la 1 iulie este de 95 de euro per tonă. În același timp, Rusia poate continua să exporte către restul statelor lumii, iar oficialii europeni ar fi vrut să evite sancțiunile și pentru a preveni o eventuală acuzație a Rusiei cum că UE întrerupe aprovizionarea cu mâncare a altor țări de pe glob, conform sursei citate.

UE ar vrea să impună și mai multe tarife, vizând bunurile rusești care nu cad sub incidența sancțiunilor, conform Politico. În 2022 – anul în care Rusia a invadat Ucraina, în februarie – importurile totale au atins o valoare de peste 202 miliarde de euro, conform statisticilor europene. În cifre absolute, această valoare este cea mai mare a ultimilor ani. În 2012, importurile din Rusia însumau 203,6 miliarde, dar cifrele nu sunt actualizate la inflație, astfel încât o comparație directă a valorilor devine mai puțin utilă.

Importurile din Rusia în blocul comunitar au scăzut în 2023, iar picajul în termeni de bani este semnificativ; valoarea totală a importurilor UE din Rusia scade la 50,7 miliarde de euro. Din această sumă, importurile de grâne ale statelor membre din Rusia nu reprezintă nici măcar 1%.

Cerealele rusești, o picătură într-un ocean al importurilor

În 2023, 1,5 milioane de tone de cereale rusești au intrat în Uniunea Europeană. Exportatorii ruși au făcut 437,5 milioane de euro din aceste afaceri, arată datele Eurostat pentru anul trecut analizate de Ziare.com. Cantitățile importate în blocul comunitar sunt, însă, la cel mai ridicat nivel al ultimilor ani; abia în 2018 aduceau statele europene mai multe grâne din Rusia. Golul lăsat în urmă va fi umplut de producătorii din piață, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că fermele din România vor avea oportunitatea de a exporta mai mult.

„Ar putea veni din România, dar suntem, totuși, deschiși unei piețe libere - practic, ar putea veni de oriunde, inclusiv din Rusia, via Turcia. Mai nou, Turcia a devenit. dealerul mondial al oțelului, al petrolului și al cerealelor din Rusia, cu sigla „origine Turcia” pe ele (...) Este clar că jocul va fi pe piața liberă. Nu credem noi că Rusia va rămâne cu stocuri sau nu va mai avea acces la piață. Nu va fi afectată absolut deloc; la peste 100 de milioane de tone de cereale, cât este producția Rusiei, un milion de tone înseamnă sub 1%. Impactul este cel mai mic posibil.”, argumentează Ionel Arion, președintele Federației Naționale PRO AGRO, pentru Ziare.com

La Bruxelles, oficialii europeni citează importurile peste media ultimilor ani ca fiind unul dintre motivele creșterii tarifelor. Mesajul comun emis după întâlnirea din 30 mai a miniștrilor de resort în cadrul Consiliului Uniunii Europene a spus în clar că intenția este de a bloca, în practică, aceste importuri din Rusia. Tarifele Uniunii Europene sunt atât de mari încât reprezintă o interzicere efectivă, analizează și Financial Times.

Acesta este un mecanism care ocolește potențialele blocaje care intervin în general când UE discută despre noi sancțiuni economice pe Rusia. Pentru că aceste măsuri restrictive sunt elemente de politică externă, este nevoie de consensul tuturor statelor. În schimb, barierele tarifare sunt instrumente de politică comercială, astfel încât au putut fi adoptate chiar și cu protestul Ungariei, conform Euractiv.

„Nu putem spune că aceste măsuri sunt de bun augur, pentru că ele nu își vor face simțit efectul nici pentru Rusia, nici pentru Uniunea Europeană. Cel mai probabil, Uniunea Europeană va lua (cereale - n.r.) de pe piața europeană, de la oricare producător. La porumb, spre exemplu, avem o excepție; Spania nu ar avea porumb de ajuns și atunci ar trebui să cumpere de pe piețele din apropiere sau chiar mai îndepărtate. Considerăm că Ucraina este destul de deschisă să dea în continuare, atunci Spania va lua din Ucraina - ei iau cel mai mult porumb de la ucraineni sau din România. Poate lua și de peste ocean”, spune Arion.

O măsură cu efecte mici

Privind în ansamblu, Rusia nu este nici pe departe o mare sursă de cereale pentru Uniunea Europeană; anul trecut, statele membre au cumpărat din afara granițelor blocului comunitar 36,6 milioane de tone de cereale – o cifră de peste 24 de ori mai mare decât totalul din dreptul Rusiei. Cea mai mare parte a cerealelor extraeuropene vine din Ucraina: 19,6 milioane de tone în 2023. Fermele din România și alte țări au protestat vehement împotriva influxului de grâne ucrainene, iar o parte dintre aceste exporturi de la nord de România a fost vizată și de anchete de presă din cauza înfloririi unei piețe subterane.

„Măsura este luată și în contratimp, pentru că s-ar putea ca Rusia, pe o bună parte din arealul pe care cultivă cereale să fie afectată fie de secetă, fie de înghețul de acum câteva săptămâni, fie de alte capricii ale naturii. Atunci, este posibil să îi scadă un pic producția și, clar, nu mai vând în UE, pentru că nu au producție de ajuns. Dar nu este cazul să gândim în această logică.

Nu este vorba de a fi o veste bună sau una rea, pentru că piața de cereale a devenit și este un monopol. Fermierul român nu vine neapărat procesatorului din Germania sau din Portugalia, de exemplu. Fermierul român vinde către comerciant - cel care deține controlul pieței cerealelor și a marilor centre de desfacere pentru cereale. Fie vinde de la combină, cum spun fermierii, direct din recoltă, fie vând într-un moment de creștere al prețului pe piață, pentru cei care sunt capitalizați să țină stocuri. În continuare spun că cerealele vor fi vândute către cei câțiva comercianți de pe piață, inclusiv către cei cinci cei mai mari de pe glob”, încheie reprezentantul PRO AGRO.

Galaxy S25 aduce schimbări majore de design: Ce va fi diferit la noile flagship-uri Samsung

O nouă imagine cu protecții de ecran pentru seria Galaxy S25, formată din modelele S25, S25+ și S25 Ultra, dezvăluie un design omogenizat între cele trei dispozitive. Spre deosebire de...

România „scapă” de mustrări pe PNRR. Aproape un euro din fiecare 10 cheltuiți de UE pe coeziune este sub semnul întrebării. Curtea de Conturi, alarmată de datoriile unor state europene

Cheltuielile neconforme ale Uniunii Europene sunt în creștere, arată raportul pe anul trecut publicat de Curtea de Conturi Europeană joi, 10 octombrie. Valoarea proiectelor cu erori...