Ce-si doreste Baconschi pentru PD-L si pentru Romania - Interviu video

Teodor Baconschi vrea functia de prim-vicepresedinte in PD-L, deoarece vine cu lucruri concrete cum ar fi "o clarificare doctrinara, restabilirea relatiei cu clasa de mijloc si cu electoratul din orasele mari, pe care PD-L l-a cam instrainat".

Teodor Basconschi a declarat intr-un interviu pentru Ziare.com ca PD-L trebuie sa capete un chip nou, "idei ca sa refaca si legatura cu elitele profesionale din toate domeniile, cu Romania harnica". Despre "atacul" lui Radu Berceanu la adresa lui, democrat liberalul spune ca fostul ministru al Transporturilor "a fost simpatic ca de obicei cu aceasta imagine de columbofil".

Ministrul de Externe a vorbit si despre aderarea Romaniei in Spatiul Schengen si arata ca "ne mentinem obiectivul 2011". In ceea ce priveste problema Bulgariei, ministrul de Externe sustine ca nu ne decuplam de vecinii nostri.

In interviul acordat Ziare.com, Teodor Baconschi a detaliat si planurile sale pe relatia Romaniei cu Rusia, Republica Moldova, SUA si China.

Cat despre problema rromilor, una spinoasa pentru noi, romanii, ministrul de Externe sustine ca "trebuie sa generam o dezbatere publica despre un climat social mai ingaduitor pentru ca prejudecatile sunt materia prima a xenofobiei si a rasismului si aceste lucruri nu au ce cauta intr-o Europa care se respecta".

Care este cel mai optimist termen de aderare la Spatiul Schengen? Cat de mare ar fi esecul politic si diplomatic al Bucurestiului daca, sa spunem, anul viitor pe vremea asta o sa fim tot in afara Schengen?

Ne mentinem obiectivul 2011. Pe 9 februarie s-a luat decizia de desecretizare a rapoartelor pe Romania si Bulgaria, astfel incat ele vor fi transmise spre Parlamentul European. Ne dorim ca, pe parcursul presedintiei ungare, sa avem in Consiliu o decizie politica cu un calendar strict pentru a doua parte a anului si ne mentinem totodata pozitia de principiu: Schengen si MCV nu sunt conexe, evaluarile au fost pozitive, rapoartele noastre au fost adoptate in SCH-EVAL, ne asteptam si la un vot favorabil din partea PE si bineinteles ca intre timp trebuie sa discutam cu statele membre care au rezerve pentru a vedea ce rezerve au.

Pentru ca nu putem lucra nici prin declaratii interpuse de presa nici prin generalitati. De pilda daca cineva spune "nu avem incredere", trebuie sa vedem exact din ce motive si sa dam raspunsuri. Pe de alta parte, Guvernul este foarte hotarat sa continue actiunile anticoruptie si totodata MCV-ul, care este un instrument util pentru reforma sistemului judiciar.

Bulgaria in acest moment nu este evaluata pozitiv si asteptam dupa ea. Sunt autoritatile de la Bucuresti dispuse sa isi asume un esec, oricat de mare sau mic ar fi el, fara sa dea vina pe altii?

Din motive tehnice si de calendar nu ne decuplam de Bulgaria. Eu sper ca reevaluarea de la mijlocul lui martie sa iasa bine si sper ca plutonul sa se refaca pana la finalul presedintiei ungare. Dar nu are sens sa ne imaginam un scenariu potrivit caruia securizam granita romano-bulgara, e vorba de a extinde spatiul Schengen in mod logic, pana la frontierele geografice efective ale Uniunii Europene, deci ramanem in acest pachet.

Printre altele, Franta si Germania s-au opus aderarii la Schengen pe motiv ca avem probleme cu coruptia in vami. Ca ministru de Externe, trebuie sa stiti daca acum se face curatenie in vamile indicate sau, pur si simplu, se face curatenie in acele locuri in care oportunitatile si interesele diferitelor cercuri s-au stins deja?

Acest Guvern a luat decizia de a combate coruptia, de la frontiere, dintr-un serviciu administrativ sau din altul. Este o operatiune care a presupus o ancheta, o pregatire, o serie intreaga de masuri. Mie mi se pare ca acest lucru demonstreaza ca statul de drept functioneaza, ca Justitia isi face treaba, ca organele de ancheta sunt active, ca exista o cooperare intre institutiile statului care au datoria de a tine sub control astfel de element si sunt bucuros ca aceasta curatire a sistemului arata ca exista anticorpi la coruptie.

Romania a stat mereu in spatele unui protector. Ca dovada recenta, in 2007 am intrat in UE sub obladuirea Frantei, care acum pare ca si-a luat mana de pe noi. Am ramas copiii nimanui in comunitatea europeana? Suntem capabili sa mergem inainte, dar nu in genunchi, fara sa fim sub tutela unei mari natiuni?

Nu impartasesc aceasta logica, nu avem nevoie de o tutela. Sunt 27 de state membre in UE, toate au intrat prin tratat de aderare, ratificate de toti ceilalti, exista o egalitate de tratament fireasca in statele membre. Bineinteles, nu trebuie sa fugim de realitate. Exista un nucleu dur, fondatorii, eurozona care a fost securizata prin mecanismul de stabilizare si, in acelasi timp, candidatii la intrare in euro.Si noi ramanem pe calendarul fixat, dar trebuie sa ne maturizam si sa actionam ca un stat membru cu drepturi depline, nu avem nevoie de subordonari formale sau informale in interiorul Uniunii.

Se tot aduce in discutie posibilitatea schimbarii denumirii de rrom cu cea de tigan. Care este cel mai inalt nivel la care ati intalnit ca se face confuzie intre rromi si romani, in randul europenilor?

Rromi e o denumire pe care comunitatea rroma de la noi din tara a adoptat-o. Consiliul Europei, la inceputul anilor 90 a consacrat acest drept al lor de a se autoidentifica. Mi se pare o falsa problema sa revenim la o denumire sau alta; ceea ce conteaza este ca, dupa ce am vazut la ce efecte negative poate sa duca neincluziunea sociala a rromilor trebuie sa facem mai mult. Si din punctul acesta de vedere avem si bilateral cu Franta un plan de actiune. Totodata am actualizat cu un mare efort si am centralizat la MAE strategia nationala pentru incluziunea rromilor.

Se preconizeaza mutarea Agentiei Nationale pentru Rromi sub tutela MAI pentru a asigura o legatura mai buna cu autoritatile locale. Din punctul de vedere al opiniei publice, cred ca e foarte important sa ne asumam in primul rand noi aceasta problema, pledand totodata pentru adoptarea unei strategii europene pentru incluziunea rromilor. Nu e o optiune de tipul ori-ori: avem o responsabilitate primara ca stat de unde pleaca aceste migratii, dar in acelasi timp migratia insasi pretinde un raspuns european la nivelul tuturor statelor membre si al Comisiei.

Suntem convinsi ca se pot face progrese in acest sens si e necesara colaborarea cu ONG-urile rrome. Pentru ca puterea exemplului sa se impuna, avem nevoie neaparat de cateva cazuri de comunitati unde s-au construit scoli, s-au gasit formule de cazare si joburi. Acest lucru s-a facut cu succes in alte state membre: in Spania, bunaoara, trebuie sa facem si un schimb de bune practici, dar prea mult s-a vorbit fara sa se actioneze.

E nevoie, pur si simplu, de vointa politica pentru a rezolva aceasta problema care este a Romaniei, a Ungariei, a Slovaciei, a Bulgariei si a statelor unde se fixeaza temporar comunitatile rrome. Trebuie sa conlucram ca sa vedem cum rezolvam aceasta problema a Europei, care persista de 150 de ani si care nu poate sa mai ramana in acest stadiu

Trebuie sa ii aparam nu numai pe copiii rromi, ci si pe adulti de aceasta discriminare. Libertatea de circulatie nu inseamna iresponsabilitate fata de incalcarea legii, asta e limpede; totodata, trebuie sa generam o dezbatere publica despre un climat social mai ingaduitor pentru ca prejudecatile sunt materia prima a xenofobiei si a rasismului, iar aceste lucruri nu au ce cauta intr-o Europa care se respecta.

Ati spus recent ca vreti sa va ocupati de doctrina, de diaspora, de o relatie functionala cu Partidul Popular European. In acest context, cum vedeti relatiile pe care ar trebui sa le aiba Bucurestiul cu FIDESZ-ul lui Viktor Orban?

Cred ca orice mare partid politic trebuie sa aiba un departament de relatii internationale solid si functional. Trebuie sa aiba protocoale de colaborare cu toate partidele omoloage din Europa si din lume. In cazul nostru, relatia cu Partidul Popular European este fundamentala, si nu am impresia ca s-a facut suficient in acest domeniu.

E vorba de un interlocutor stabil, o baza de cooperare doctrinara tradusa in politici publice convergente de cooperari internationale la nivel de partid, asa incat si relatia PD-L - FIDESZ trebuie sa se inscrie in aceasta logica de cooperare a partidelor populare europene.

Atat AKP - partidul premierului Erfogan din Turcia, cat si HDZ - partidul premierului Jadranka Kosor, din Croatia, sunt afiliate PPE. In acest context, ce perspective au cele doua tari de a adera la UE? Care ar fi cea mai recenta data la care vedeti aderate cele doua state, separat?

Croatia este in situatia de a incheia negocierile pana la sfarsitul presedintiei ungare si speram sa fie cel de-al 28-lea stat membru cat mai repede cu putinta, iar Turcia negociaza diferite capitole. E important sa ramana pe orbita vointei politice de integrare in Uniunea Europeana.

Romania sprijina Turcia fatis si din acest punct de vedere nu avem niciun echivoc. Cred ca e un dialog politic mai larg, care pune in discutie interesele strategice ale Europei pe termen lung. Suntem convinsi ca Turcia poate fi un bun viitor stat membru, cu valoare adaugata masiva pentru securitatea europeana si totodata un bun elev (in plina criza au rezultate economice bune). E o societate care evolueaza, care continua sa se europenizeze, sa adopte si acquis-ul, deci ar trebui ca dialogul Ankara - Comisie sa fie cat mai dinamic.

Intre Rusia si Turcia, catre care dintre cele doua mari puteri extracomunitare din proximitatea Romaniei credeti ca ar trebui sa ne indreptam atentia si eforturile diplomatice si economice cu predilectie?

Am avut o intalnire bilaterala cu omologul meu turc la conferinta de securitate de la Munchen. Asteptam o reactie la propunerea noastra cu privire la un plan de actiune al parteneriatului strategic pe care dorim sa il incheiem cu Turcia. Dar nu e mai putin importanta relatia cu Rusia unde trebuie sa depasim o seama de prejudecati.

Trebuie sa ne cunoastem mai bine, trebuie sa ridicam si dialogul politic la nivelul contactelor economice. Anul trecut volumul schimburilor comerciale bilaterale a crescut cu 40%. Multe societati si companii din Federatia Rusa opereaza pe piata noastra, si in hidrocarburi, energie, industrii strategice as putea spune daca luam in calcul aluminiul.

Am transmis aceste semnale, ne dorim o cooperare buna, mai ales ca avem presedintia in exercitiu a OCEMN, noi, si dupa aceea rusii. Cred ca si ministeriala OCEMN pe care o pregatim va fi un prilej bun de a vedea ce ne uneste, nu ce ne desparte.

Este Republica Moldova o piedica in dezvoltarea unor relatii mai bune cu Rusia? (Ati declarat la bilantul activitatii ca o sa va ocupati de relatia cu Rusia. Mai exact cum?)

Republica Moldova e un stat suveran independent, speram ca si integritatea lui teritoriala sa fie garantata, odata cu dorita rezolvare a conflictului din Transnistria. Nu e un teritoriu de vanatoare pentru niciun alt stat! Cred cu tarie ca doar cetatenii Republicii Moldova, si nimeni altcineva, trebuie sa decida viitorul Republicii Moldova. Noi sprijinim Guvernul rezultat din ultimele alegeri libere, la Chisinau, ne dorim ca problema alegerii presedintelui Republicii Moldova sa fie solutionata astfel incat reformele si dialogul dintre Chisinau si UE sa continue.

Ei au nevoie si de asistenta macrofinanciara, macroeconomica, totodata negociere acordul de asociere, acordul de liber schimb, de dialogul pentru facilitatea vizelor. Bilateral, noi am progresat foarte mult in 2010, pentru ca am avut un partener receptiv la Chisinau. Am deschis doua noi consulate, la Cahul si Balti, deschidem un birou consular si la Ungheni. Partea moldoveana a deschis un consulat general la Iasi, ICR Chisinau a fost inaugurat, TVR a revenit in Moldova. Daca vom compara acest tablou bilateral in care am putut incheia 18 acorduri (completand astfel cadrul bilateral juridic), cu ce era acum 3 ani, cand ambasadorul nostru era expulzat sau cand aveam sarma ghimpata pe Prut, cred ca relatia s-a normalizat.

Am semnat si tratatul privind regimul frontierei de stat, colaborare si asistenta mutuala in probleme de frontiera si ne dorim sa mergem pe aceasta linie pentru ca ambele parti sa profite.

Ierarhia mondiala este pe punctul sa se schimbe la varf, nu credeti ca ar trebui sa lasam in urma SUA si sa privim catre China? De ce nu Brazilia si India?

In primul rand, nu m-as grabi cu profetiile despre aceasta bulversare a contextului geopolitic prin aparitia puterilor emergente. In al doilea rand, relatia noastra cu SUA nu este conjuncturala si nu se poate negocia de pe o zi pe alta, pentru ca ne uneste in primul rand comunitatea de valori fundamentale care fac posibila coerenta strategica a spatiului euroatlantic, din care facem parte atat prin UE cat si prin NATO. Relatia cu partenerii americani este o optiune de lunga durata, care nu exclude insa amenajarea relatiilor noastre cu China, India, Brazilia si celelalte state care se profileaza foarte puternic. In cazul Chinei nu stam deloc rau.

Nu e un viraj oportunist: avem o relatie foarte fluida, cu consistenta de peste sase decenii cu Beijingul. Ce cred ca ne-ar trebui acum, ar fi sa gasim mijloace financiare pentru a ne extinde prezenta diplomatica in China, atat in capitala, cat si in birourile consulare pe care le avem acolo. Intr-adevar, foarte multe lucruri se intampla in interiorul Chinei, si ar trebui sa ne adaptam la aceasta noua faza. Increderea in dialogul romano-chinez exista, memoria unei relatii privilegiate este impartasita si trebuie sa vedem mai degraba ce putem face pe dimensiunea economica pentru a echilibra balanta comerciala care este, in mod cronic, defavorabila Romaniei.

Nu este supralicitata acea cifra de un milion de votanti in diaspora? Sunt voturile romanilor de peste granita ultima speranta a PD-L?

Promovand legea votului prin corespondenta, m-am gandit ca 3 milioane de romani cu drept de vot care traiesc in strainatate alimenteaza Romania cu bani si cu idei europene, fac parte din corpul politic al natiunii romane si nimeni nu are dreptul sa-i separe de viitorul Romaniei. In calitatea lor de cetateni romani nu aveau pe sistemul de pana acum un acces echitabil la vot.

Ce voteaza e treaba lor, e libertatea lor, e optiunea lor. Niciun partid politic nu are monopol asupra voturilor romanilor din diaspora sau din tara. Dar sa comparam cifrele: la ultimele prezidentiale care au avut o miza mare si participare serioasa, in tara au votat 57%, iar in diaspora 4,7%. Ne putem intreba: nu-i intereseaza soarta Romaniei? Nu cred ca asta era raspunsul. Nu au putut sa faca sute de kilometri pana la cea mai apropiata sectie de votare din diaspora.

Deci legea votului prin corespondenta care li se adreseaza va fi o modalitate de a integra in comunitatea politica nationala trei milioane de compatrioti. Cati vor vota nu avem cum sa stim‹ se pot face niste proiectii (dar e cert ca ecourile primite pana acum la MAE sunt preponderent pozitive: este o lege asteptata).

Evident, am avut in vedere in primul rand securitatea votului si elementele de securizare, avem un calendar de adoptare. Deocamdata, proiectul legii se afla intr-un circuit de avizare interministerial, urmand ca dupa aceea, daca va fi asumat de Guvern, sa intre si in dezbatere parlamentara.

De ce nu combinati votul prin corespondenta cu votul electronic? De ce nu militati pentru votul obligatoriu?

Am scris mai demult intr-un eseu ca mi-ar placea votul obligatoriu pentru ca intr-o democratie imatura asta l-ar responsabiliza pe fiecare cetatean. Se pare ca la noi nu exista consens politic pentru aceasta formula. Dar cred ca legea votului prin corespondenta, care presupune costuri absolut rezonabile este si cea mai sigura. Nu mai e cazul sa ma refer la wikileaks sau la diversele ispravi ale hackerilor din toata lumea, cand vorbim de votul electronic.

Votul electronic are vulnerabilitati mai mari pe orice server si posibilitatea de manipulare este crescuta tocmai pentru ca lucram virtual, nu avem un certificat de alegator securizat, cu elemente de securizare. Nu avem toate aceste elemente fizice care, in cazul votului prin corespondenta, cresc semnificativ marja de siguranta. Dezbaterea e cat se poate de oportuna, insa in ce ma priveste cred ca aceasta formula este cea mai sigura.

Presedintele a spus ca ati fost inabil anuntand ca doriti functia de prim-vicepresedinte. Multi din PD-L au fost deranjati ca ati spus 'TREBUIE'. Regretati formularea?

Poate ca am fost inabil, pentru ca imi fac inca ucenicia politica, dar in acelasi timp imi doresc o functie de conducere pentru ca platforma crestin-democrata, pe care o promovez ca identitate doctrinara pentru un adevarat partid popular este necesara. Nu trebuie sa ma pricep la controlul din lesa al filialelor; eu vin cu ceva foarte concret: clarificare doctrinara, relatia cu clasa de mijloc si cu electoratul din orasele mari pe care PDL l-a cam instrainat, relatia cu diaspora si relatiile externe ale partidului de care vorbeam adineaori.

O mai spun odata, e nevoie ca departamentul de relatii internationale al PD-L sa fie un centru de intersectie intre dimensiunea nationala a partidului si comunitate politica europeana din care face parte.

Cum vedeti intentia garzii vechi (Videanu, Berceanu, Blaga) de a decupla dupa Congres functia de premier de cea de presedinte de partid? Dar intentia lui Blaga de a candida la sefia partidului pe o lista cu mai multi reformatori din partid?

Am luat act de dezbaterea inceputa, privind aceasta decuplare premier-presedinte al partidului, dar nu am inca un raspuns personal. Evident ca se pot gasi argumente pentru ambele variante, dar daca se decupleaza, trebuie sa ne asiguram ca premierul, oricare ar fi el, se va bucura de intregul sprijin politic fara de care reformele nu pot fi continuate si economia nu poate fi relansata.

Pe de alta parte, eu am spus foarte clar ca ma pozitionez ca element reformator, dar nu imi doresc o ruptura in sanul partidului. Deci vor avea loc, fara indoiala, discutii. Le-as propune colegilor mei sa ne adunam pentru a scrie nu atat o motiune, cat o charta de relansare a partidului pe principii de integritate, pe ceea ce asteapta societatea civila, pe ceea ce a facut in trecut diferenta la vot atunci cand s-a format Alianta D.A.

E nevoie ca partidul sa nu se confunde pe piata produselor politice cu altceva, sa capete un chip nou si idei, sa refaca legatura cu elitele profesionale din toate domeniile, cu Romania harnica cum ii spun eu, iar pentru asta e nevoie de munca, nu doar de declaratii. E nevoie de politici sectoriale, e nevoie de manifeste politice asumate, probabil de o rescriere a statutului, si in acelasi timp de cativa purtatori de mesaj credibili. Cred ca aceasta negociere fireasca va avea loc si se va finaliza in perspectiva Congresului fara daune pentru partid, dimpotriva.

Sunteti pregatit sa incasati, ca om politic, lovituri mai dure decat cea data de Radu Berceanu, care a spus ca nu sitit sa faceti diferenta intre porumbei si porumbite?

Domnul Berceanu a fost simpatic ca de obicei cu aceasta imagine de columbofil. Eu il stiam si pasionat de aviatie (zbura mai sus de obicei), dar cred ca e important sa faci diferenta nu intre sexul porumbeilor ci intre ulii si porumbei. Avem niste asteptari de la milioane de romani care nu mai voteaza si cred ca expertiza mea poate conta in acest rebranding al PD-L, la care tin, cu toata natura lui compozita.

Desigur ca in orice organizatie politica exista personalitati de foarte multe niveluri si orientari. Este important insa sa facem din Congres un moment zero, in care partidul sa poata creste solid, nu pe speculatii procentuale, ci pe baza unei atitudini care sa cladeasca speranta electoratului de dreapta si, in acelasi timp, motivatia civica a romanilor care se identifica cu PD-L.

Va aparea un nou partid dupa Congresul PD-L?

Eu zic ca e intelept sa astepti, sa pregatim cu seriozitate agenda acestui Congres si sa asteptam ca el sa se consume. Am luat nota de aceasta ipoteza, care circula nu doar pe bloguri, dar eu sper ca PD-L sa fie un nou partid dupa Congres.

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...