Khalil Rabee Zoltan, IT-istul din Capitală condamnat în 2019 pentru propagandă teroristă în favoarea Statului Islamic, e pe cale să scape de măsura de siguranță a internării medicale, la Spitalul de Psihiatrie Săpoca. Magistrații de la Judecătoria Buzău au considerat, pe 11 octombrie, că e suficient ca jihadistul să fie obligat să își ia tratamentul.
Curtea de Apel București l-a condamnat pe Khalil Rabee Zoltan la 3 ani și 8 luni de pușcărie, rezultată din pedepsele următoarelor infracțiuni:
„Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă sporul obligatoriu de o treime din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv 8 luni, inculpatul urmând să execute în total pedeapsa de 3 ani si 8 luni închisoare. (…) Constată că faţă de inculpat s-a dispus luarea măsurii internării medicale provizorii prin încheierea din data de 04.12.2018, rămasă definitivă la data de 20.12.2018, măsura pe care o menține.”, se arată în hotărârea CAB din data de 29.03.2019.
Khalil Rabee Zoltan nu a ajuns la închisoare, ci a rămas cu măsura de siguranță a internării, la Spitalul de Psihiatrie Săpoca.
În prezent, spre sfârșitul „sejurului”, jihadistul i-a convins pe medici că nu mai reprezintă un pericol, astfel încât Judecătoria Buzău i-a înlocuit internarea cu măsura obligării la tratament medical.
„Admite sesizarea Spitalului de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca. Înlocuieşte măsura de siguranţă a internării medicale prevăzută de art. 110 CP cu măsura de siguranţă a obligării la tratament medical prevăzută de art. 109 CP, cu privire la intimatul K.R.Z. (n.r. – Khalil Rabee Zoltan), raportat la evaluarea stării de sănătate a acestuia în comisia din data de 20.09.2022. (…) Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11.10.2022”, se arată în hotărârea Judecătoriei Buzău.
În motivarea hotărârii de condamnare, instanța a reținut că jihadistul Khalil Rabee Zoltan este periculos, deoarece prezintă o tulburare mixtă de personalitate și aude voci.
„Curtea reține astfel că ambele fapte au fost săvârșite de inculpat în contextul în care acesta a parcurs în mod accelerat etapele succesive ale procesului evolutiv de radicalizare islamică, ajungând adept convins al ideologiei radical-islamiste și susținător al cauzei jihadiste promovată de gruparea teroristă DAESH/Statul Islamic, aspect de natură să imprime o periculozitate sporită acțiunilor sale cu atât mai mult cu cât, după cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cauză, acesta suferă de tulburare mixtă de personalitate cu decompensări psihotice în antecedente, în urmă examenului psihologic ce i-a fost efectuat în luna mai a anului 2018 stabilindu-se că eficiența intelectuală a inculpatului se situează la nivelul inteligenței medii inferioare, prezintă formă etică slabă, conflicte afective vechi sau recente, instabilitate psihică, conturare tendințe obsesive, frică simplă față de unele elemente sau situații, proiecție frânoasă prin mecanisme obsesionale. În plus, la momentul evaluării stării sale psihice de către medicii specialiști a acuzat halucinații auditive, declarând: ‚Aud o voce de bărbat care îmi comentează acțiunile încă din anul 2016, dar m-am obișnuit cu ea și încerc să o ignor’ ”, se arată în motivarea judecătorilor.
Instanța de fond a reținut ca împrejurări agravante amenințările lui Khalil Rabee Zoltan cu comiterea unor atentate și referirile acestuia la eventualitatea de a acționa ca un „kamikaze”.
„Nu este de ignorat nici împrejurarea că faptele inculpatului s-au întins pe o perioadă îndelungată de timp, de aproape 3 ani și 6 luni, iar în raport de elementele anterior prezentate dar și gravitatea specifică a actelor de terorism care afectează securitatea naţională, acestea fiind săvârşite premeditat şi vizând factori umani sau materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora, producând stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite, fiind astfel necesar a se acţiona pentru înlăturarea ameninţărilor generate de astfel de situaţii, în vederea stopării unor asemenea fapte ce tind să ia o amploare deosebită (a se vedea în acest sens și dorința inculpatului „de a deveni kamikaze”, pe fondul preocupărilor sale intense de autoradicalizare și ura manifestată față de cei de altă confesiune), singura modalitate de a se asigura reeducarea inculpatului și de a se realiza celelalte funcții ale pedepsei este ca aceasta să fie executată în regim de detenție”, reține instanța.
În rechizitoriu, procurorii au notat că Rabee Zoltan Khalil a promovat în mod sistematic, în public:
Greșeala lui Khalil Rabee Zoltan a fost că, la u moment dat, și-a scos laptop-ul la vânzare pe OLX, iar anchetatorii au intrat în posesia lui.
Computerul a fost predat Institutului pentru Tehnologii Avansate, a cărui specialiști au reușit să recupereze de pe el patru directoare, după cum urmează: „fișiere accesate”, „date recuperate”, „date relevante” și „istoricul web”.
Așa au descoperit procurorii DIICOT că Rabee Zoltan Khalil s-a antrenat ca jihadist în mediul online, descărcând materiale din care a învățat cum să fabrice explozibili.
„În cuprinsul revistelor descărcate de inculpat (Steagurile Negre din Roma – Musulmanii, cetățenii asupriți se îndreaptă spre insurgență – pag.66-67), se explică și modalitatea de fabricare a „cocktailurilor Molotov”, apreciată de autorii articolului ca fiind una foarte simplă, după cum urmează: Pur și simplu: 1 – o sticlă,2 – umplută trei sferturi cu motorină/benzină (sau orice este inflamabil) (...) 5 – un fitil care se aprinde în capătul ce iese din sticlă. În momentul în care aterizează pe ceva/cineva se sparge, motorină lipicioasă aderă pe obiectul țintă (napalm), iar flacăra se aprinde cauzând arsuri grave. Aceste fitiluri sunt puternice având în vedere că flacăra nu se stinge imediat chiar și când sunt aruncate. Având în vedere conținutul articolelor la care s-a făcut referire anterior, Curtea reține că, în mod cert, inculpatul Khalil Rabee Zoltan a participat la activitățile de auto-instruire și pregătire desfășurate online de organizația teroristă Daesh/Stat Islamic pe site-uri de profil ce cuprind atât elemente ale procesului de însușire de către individ a cunoștințelor privitoare la materialele necesare, modul de asamblare și funcționare, efectele și măsurile de siguranță necesare a fi avute în vedere cu ocazia manipulării și utilizării diferitelor categorii de mijloace distructive, arme de foc, materii și dispozitive explozive standardizate sau improvizate, muniții, etc., materiale de pregătire pe care le-a descărcat de pe site-uri de profil”, se arată în documentul citat.
Instanța reține că în revistele publicate de Statul Islamic există o serie de articole explicite referitoare la procurarea de arme și confecționarea de dispozitive explozive, fiind prezentată în detaliu „rețeta” fabricării lor, într-o modalitate care să poată fi înțeleasă cu ușurință chiar și de o persoană lipsită de orice cunoștințe în domeniu.
Din motive evidente, Ziare.com va reda pasajele fără detaliile-cheie care ar permite realizarea lor.
Instanța a reținut că inculpatul, pregătit cu toate aceste detalii, căuta și salva date cu privire la metroul din București.
„Este de remarcat și faptul că unul dintre subiectele de căutare ale inculpatului în mediul online a vizat harta metroului bucureştean, la dosar fiind totodată ataşate înregistrări găsite în calculatorul inculpatului cu o scenă aglomerată dintr-o staţie de metrou, în care este filmată pur şi simplu mulţimea de oameni din respectiva stație, fără a fi reliefat vreun eveniment special apt a atrage atenţia şi pe care un utilizator normal să fi simţit nevoia să-l imortalizeze şi păstreze în calculator. Explicația inculpatului referitoare la contextul în care a făcut respectiva înregistrare, în sensul că a fost pur și simplu impresionat de multitudinea de oameni din stație, nu poate fi acceptată că una rezonabilă în considerarea tuturor celorlalte elemente evidențiate în prezenta expunere, care conduc la concluzia că dorinţele inculpatului „de a deveni kamikaze” şi în legătură cu care a fost avertizat „să nu se păteze cu sânge nevinovat”, urmau să se raporteze (pe fondul preocupărilor sale intense de autoradicalizare) la o activitate pe care intenționa să o desfășoare într-o staţie de metrou aglomerată, activitate în care putea să-şi pună în practică informațiile tehnice acumulate din revistele pe care le urmărea în mod frecvent, între care DABIQ şi Black Flags of Rome”, mai reține instanța.