Incertitudinile primei testări PISA după pandemie. Gabi Bartic, Brio: “Sunt date extrem de triste care ne spun ce înțeleg copiii noștri la școală”

Testarea PISA se va organiza în România în intervalul 4 aprilie - 30 mai, fiind prima după pandemia COVID-19, timp în care sistemul de învățământ a fost drastic afectat de situația creată de virus, copiii ajungând să facă predominant ore online.

Eșantionul va fi alcătuit din 7.350 de elevi în vârstă de 15 ani, din 180 de școli. Testarea precedentă a avut loc în 2018, când România a înregistrat cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani, la vremea respectivă. Procentul analfabetismului funcțional a fost de 44%, iar cea mai mare cădere a fost la matematică.

Gabi Bartic, CEO Brio, a explicat de ce nu ar trebui să ne așteptăm la o îmbunătățire anul acesta, dar a subliniat și că rezultatele reflectă ceea ce înțeleg copiii la școală.

Ziare.com: Ce verifică testele PISA și ce spun rezultatele acestora despre calitatea educației?

Gabi Bartic: Testele PISA sunt o baterie de teste ce măsoară abilitățile de literație (capacitatea de a înțelege și opera cu informația citită), numerație (capacitatea de a înțelege și opera cu concepte numerice) și alfabetizare științifică. Pisa e un test conceput și aplicat de OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ce se aplică la fiecare 3 ani pe un eșantion reprezentativ din copiii de 15 ani, din fiecare stat participant, pentru a realiza o predicție a calității oamenilor care vor fi pe piața muncii în următorii 8- 10 ani.

Legat de calitatea educației, ce ne spun testele PISA e așa: câți copii de 15 ani (anul acesta ei sunt cei mai mulți în clasa a 6-a) înțeleg ce citesc într-un text la prima vedere, câți au abilități de a lucra cu cifrele și abilități de a înțelege și opera cu concepte științifice (de tipul: gravitație, viteză, forțe, cunoștințe de biologie etc). Firește, rezultatele PISA sunt rezultatele sistemului de educație, dar sunt în mai mare măsură rezultate despre „ce rămâne copilul din ce învață”. Pentru că niciun item de testare din PISA nu solicită definiții, teorie, ci aplicarea acestora în viața reală. Și aici, oricât am încerca să apărăm sistemul de educație, suntem grav deficitari.

Ziare.com: La aceste teste participă elevii care au 15 ani. De ce a fost ales acest prag?

Gabi Bartic: Copiii care acum au 15 ani vor fi, peste 8-10 ani, așa cum am spus, forța „nouă” de muncă apărută pe piață. Ce urmărește OECD cu aceste teste e o predictibilitate asupra numărului de angajați capabili să performeze în sarcini ce necesită efort intelectual crescut, asupra numărului de angajați capabili să lucreze cu cifre sau a numărului de angajați ce nu vor putea performa în activități ce necesită sarcini simple și așa mai departe.

Cu alte cuvinte, testele sunt un predictor al industriilor ce vor putea fi dezvoltate în fiecare teritoriu, o predicție a zonelor ce nu vor putea fi acoperite din resurse interne, deci o calibrare a migrației, eventual o direcționare a politicilor educaționale pentru învățământul vocațional sau pentru cel superior. Dacă am fi pasionați de analize de date, am putea vedea, după testul de anul acesta (care are în focus abilitățile de numerație) dacă peste 10 ani vom avea suficienți ingineri, sau suficienți programatori proveniți din școlile românești. Probabil că am putea face niște predicții corecte și asupra numărului de oameni cu abilități științifice (cu siguranță PISA de acum 10 ani a prezis corect lipsa acestora, având în vedere rezistența noastră dovedită la știință și tot ce înseamnă ea în această pandemie).

Ziare.com: Ce rezultate a avut România în 2018, ultima dată când s-au susținut testele PISA în țara noastră, în raport cu celelalte state europene?

Gabi Bartic: La ultima măsurare PISA am avut cea mai mare scădere față de măsurarea precedentă (6 puncte), cea mai mare scădere fiind la matematică (14 puncte). Aveam, ca să sumarizez, 44% procent de analfabetism funcțional, față de 39% la valul precedent și mult peste media OECD. Doar Cipru, Moldova, Muntenegru și Bulgaria stau mai prost ca noi din Europa. Sunt date extrem de triste care ne spun despre ce înțeleg copiii noștri la școală. Și ne spun că mitul acela al ”vârfurilor” foarte multe ar fi bine să nu ne mai încânte prea tare, deoarece și acolo stăm prost: proporția celor care au rezolvat cele mai dificile probleme la cel puțin unul dintre cele trei domenii reprezintă 4% din total, în timp ce media țărilor OECD este de 4 ori mai mare (16%).

Ziare.com: Ce rezultate credeți că vom avea anul acesta, ținând cont că între timp pandemia de coronavirus și-a pus amprenta asupra sistemului de învățământ?

Gabi Bartic: Cred că, în afara statelor în care digitalizarea a fost un focus constant pentru sistemele de educație, scăderile vor fi evidente. Cu alte cuvinte, nu am niciun motiv să sper într-o îmbunătățire a nivelului sau punctajelor obținute de România. Și, oricât ne-am strădui să dăm vina pe pandemie, cred că scăderile României vor fi mai mari decât ale mediei statelor OECD. Pentru că acești doi ani pandemici ne-au pus în fața unei neputințe de a ne adapta, care e mult peste nivelul celorlalte state: adopția tool-urilor digitale, a instrumentelor ce ne-ar fi ajutat să suplinim prezența la clasă, dublată de lipsa de știință și interes de a le folosi, vor conta aici, nu am niciun dubiu. Firește, voi spune că mă refer aici la medie. Pentru că nu am cum să mă refer la cele câteva cazuri fericite în care aceste probleme au fost lesne depășite.

Ziare.com: Credeți că rezultatele testelor PISA chiar reprezintă o radiografie corectă a nivelului educației dintr-o țară, sau realitatea poate fi și mai îngrijorătoare în România?

Gabi Bartic: Sistemul de educație și cel de sănătate au foarte multe în comun, așa că voi face o paralelă: cred că putem compara rezultatele PISA cu gradul de reușită a tratamentelor din spitalele românești. Nu calitatea operației o măsurăm, ci rezultatul întregului act medical: lipsa nosocomialelor, îngrijirea post-operatorie, grija față de pacient, etc. Cam la fel e și cu educația; rezultatele PISA evaluează nu actul de predare per-se, ci măsura în care copilul rămâne cu informații din școală care să-l ajute în viața sa ulterioară de adult funcțional sau nu în societate. Auzim extrem de des „la ce mă ajută în viață o informație sau alta?”. Ei, se pare că nici cele ce ne-ar ajuta să fim adulți funcționali nu rămân cu noi. Și aceasta e cea mai tristă concluzie pe care o putem trage din rezultatele PISA.

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. ”PNL-PSD continuă acapararea statului român”

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...