Stolojan: Datoria externa e un risc enorm pentru Romania - Interviu

Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan atentioneaza, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca cele mai mari riscuri cu care se confrunta Romania in prezent sunt altele decat cele despre care se vorbeste frecvent. In opinia sa, datoria externa de 97 de miliarde de euro este un risc enorm pentru Romania, pe locul doi ca importanta fiind situatia sistemului bancar.

Theodor Stolojan priveste cu calm situatia Greciei, in legatura cu care reaminteste ca a avertizat in repetate randuri in Parlamentul European. El afirma ca de vina sunt atat guvernele grecesti, care s-au imprumutat peste masura, cat si creditorii, care le-au creditat mai mult decat era cazul. Cu toate acestea solutii exista, iar situatia se va calma. In ceea ce priveste decizia premierului George Papandreou de a apela la referendum pentru a iesi din impasul creat pe scena politica interna, Theodor Stolojan spune ca este de inteles, dar nu de acceptat, pentru ca ideea a aparut prea tarziu, dupa ce la Bruxelles se luasera niste decizii.

In ceea ce priveste Romania, acesta considera ca datoria externa de 97 de miliarde de euro este un risc enorm pentru tara noastra in conditiile de turbulente care exista astazi pe pietele financiare internationale. Pe locul secund in topul riscurilor cu care se confrunta Romania, Theodor Stolojan pozitioneaza sistemul bancar.

In interviul acordat Ziare.com, fostul premier roman explica cine sunt adevaratii responsabili pentru aceasta datorie externa uriasa a Romaniei si afirma ca o cadere a Guvernului in perioada urmatoare nu ar folosi nimanui, nici macar Opozitiei, care ar face mai bine sa astepte cu rabdare alegerile de anul urmator.

Cum a ajuns Grecia in situatia actuala? De ce nu s-a trezit Europa mai devreme?

Mai intai, noi ne tot jelim sa nu ajungem ca Grecia, iar eu va spun urmatorul lucru: Grecia este o tara dezvoltata din punct de vedere economic, anul trecut a avut un PIB de 27.000 de dolari pe cap de locuitor, Romania a avut 8.000 de dolari. Nu or sa mai aiba 27.000, o sa scada la 25.000 sau la 24.000 si Grecia tot o sa fie de trei ori mai in fata decat Romania, din punct de vedere economic. Speranta de viata la nastere in Grecia este de 80 de ani, iar in Romania este de 74 de ani. Deci sa nu confundam locul unde se afla Grecia.

Guvernele grecesti s-au imprumutat peste masura, iar creditorii le-au creditat peste masura. Vina pentru ce se intampla in Grecia revine binemeritat guvernelor care au fost la conducere in decursul timpului, dar in acelasi timp le revine creditorilor care in momentul in care au sesizat ca datoria publica a grecilor incepe sa depaseasca PIB-ul au continuat sa imprumute fara sa isi puna problema vreodata ca si o tara aflata in zona euro poate ajunge in situatia sa nu isi mai poata sustine datoria publica.

Aceasta este situatia Greciei la ora actuala. Iesirea se face pe metoda deja convenita: i se reduce o parte din datoria publica si i se asigura o continuare a finantarii la niste dobanzi mai mici decat daca s-ar duce sa se imprumute pe piata. Evident ca i se da un ragaz Greciei de cativa ani, in care sa isi puna finantele publice in ordine, economia in ordine, prin toate masurile structurale, prin programul de austeritate pe care si l-a asumat.

Sa nu uitam ca foarte multi greci sunt foarte bogati in lume astazi. Sigur, ca si in Romania, ei nu isi tin activele cele mai importante in Grecia, le tin in afara, in asa numitele paradisuri fiscale, in fel si fel de insulite. Si Romania si Grecia sunt la ora actuala lipsite de o serie de venituri care ar rezulta din impozitarea acestor castiguri.

Pareti increzator ca Europa se va calma destul de repede.

Categoric. Tot deranjul, ca sa zic asa, toata nesiguranta, nelinistea, au fost provocate de doua fapte, pe care eu le-am spus si in Parlamentul European inca de acum doi ani, dar a trebuit sa treaca doi ani ca lumea sa inteleaga ca trebuie facuta o restructurare si o anulare a unei parti din datoria publica a Greciei.

Toata ingrijorarea a fost determinata de doi factori: se stia ca va fi o pierdere, dar nu se stia cat va fi marimea acestei pierderi si, mai ales, cine o va suporta. Si fiecare incerca sa faca ceva ca nu la el sa ajunga cea mai mare parte a pierderii de suportat. Nu e nici prima oara in lume, nici a doua, nici a treia si nici nu se termina cu Grecia.

Va reamintesc ca Romania a trecut si ea printr-o asemenea situatie, in '82-'83, cand toate datoriile intreprinderilor erau de stat. Romania a a reesalonat datoria externa pentru ca era in imposibilitate sa o mai plateasca. A urmat si decizia luata de conducerea de atunci ca Romania sa nu mai ia niciodata credite externe.

Dumneavoastra cum apreciati actiunile politice din aceste zile ale premierului elen, decizia de a organiza un referendum, apoi renuntarea la aceasta decizie?

Eu il inteleg pe Papandreou, in urmatorul sens: La greci, ca si la noi, la romani, toata lumea se plange de saracie, ca o duce greu, ca ce ne face FMI, ca ce ne face nu stiu cine, ca ce program de austeritate ne-au impus... Papandreou a fost de cateva ori in Parlament cu masurile de austeritate si a avut impotrivirea puternica a Opozitiei si a reusit sa obtina votul de incredere la o diferenta foarte mica.

Atunci, a zis: Sunteti cu totii nemultumiti? Bun, facem referendum, sa ne lamurim ce vrem, vrem sa intrerupem platile, vrem sa iesim din euro? Asta a fost pozitia premierului grec si eu il inteleg pentru ca in momentul in care toata lumea striga ca e nefericita, el isi pune intrebarea daca sa ia o decizie care priveste viitorul Greciei pe urmatorii ani.

Nu ar fi existat riscul ca Grecia sa respinga prin referendum acordul la care s-a ajuns la Bruxelles?

Intr-o societate dezvoltata, cum e Grecia, exista deja o patura de mijloc, o clasa educata, care poate intelege ce inseamna constrangerile economice sau o anumita situatie economica. Nu te duci undeva pe camp sau gasesti un grec in varful muntelui si il intrebi ce parere are, nu despre asta discutam.

Victor Ponta, care se doreste a fi viitorul premier al Romaniei, il felicita calduros joi pe premierul grec, in conditiile in care toti liderii europeni se declarau socati de decizia lui Georges Papandreou de a organiza un referendum. Cum comentati?

Ponta: Bravo Papandreou!

Eu nu il felicit pe domnul Papandreou, spun doar ca il inteleg. Dupa parerea mea, lucrurile au mers prea departe, adica Papandreou trebuia sa faca acest lucru inainte si nu sa ajunga sa puna in dificultate o Europa intreaga, liderii tuturor statelor membre din UE, la zona euro ma refer, ceilalti sufera repercursiuni, dar nu ei sunt cei care pun banii.

El s-a dus totusi la Bruxelles cu un mandat, care are legitimitatea data lui de Parlament ca prim ministru grec, dar fiind si un politician foarte versat, a adoptat aceasta solutie, a referendumului.

Tot Victor Ponta afirma, referindu-se la Grecia, ca un referendum "ofera o legitimitate net superioara oricarei decizii luate in cadrul unei institutii formale". Cu totul alta este insa opinia liderului PSD in ceea ce priveste referendumul din Romania, din 2009, ale carui rezultate nu doreste sa le respecte. Pana la urma trebuie sau nu ca politicienii sa tina cont de un referendum?

Romania nu e inca o tara dezvoltata, nu e inca o democratie puternica, cu institutii puternice, nu are inca o clasa de mijloc dominanta in economie. E o situatie diferita, dar sigur ca trebuie sa tii seama de el, pana la urma si Constitutia defineste referendumul ca o forma de legitimitate a hotararilor.

In actualul context economic international se vorbeste destul de des despre o criza de lideri politici la nivel mondial. Ce parere aveti in aceasta privinta?

E o aiureala, discutii de cafenele. Ce inseamna lideri politici? Exista lideri alesi de popoare dupa regulile pe care la au. Cine a fost lider puternic, Mussolini? Nu inteleg.

Nu e atat de simplu pentru Angela Merkel sau pentru Nicolas Sarkozy sa se duca in Germania si in Franta si sa le explice cetatenilor germani sau francezi ca trebuie sa dea niste garantii pentru alt stat membru UE care nu a inteles ca trebuie sa aiba o disciplina in gestiunea finantelor publice. Sa il luam pe oricare dintre cei care spun ca nu avem lideri si sa il trimitem in fata cetatenilor romani sa le spuna ca trebuie sa isi asume o pierdere facuta undeva, prin Spania sa zicem, sa vedem cam ce fel de lider poate fi.

Cu ce riscuri se confrunta Romania in perioada urmatoare ?

Romania are cateva riscuri despre care se discuta prea putin la ora actuala. Noi am pus in ordine cat de cat finantele publice, mai e de lucru cu societatile cu capital de stat, dar riscurile sunt de fapt altele in Romania.

Noi avem la ora actuala o datorie externa facuta de sectorul privat si sectorul public care a ajuns la 97 de miliarde de euro. Acesta este riscul numarul 1, indiferent de faptul ca ni se spune, ceea ce este adevarat, ca BNR are rezerve de treizeci si ceva de miliarde. Da, numai ca aceste rezerve, in caz ca se intampla ceva pe pietele internationale, dispar peste noapte, daca vrei sa sustii cu ele cumva cursul.

Aceasta datorie externa de 97 de miliarde este un risc enorm pentru Romania, in conditiile de turbulente care exista astazi pe pietele financiare internationale. Orice blocaj pe aceste piete ne pune in situatia de a plati niste dobanzi foarte mari la aceasta datorie externa sau de ajunge la o fuga a capitalurilor greu de stapanit, pentru ca o buna parte din aceasta datorie externa e constituita din imprumuturi acordate de 'firmele mama' la 'firmele fiice' din Romania, fie ca discutam de banci, de societati de asigurare, de companii de leasing, sau de transnationale.

Al doilea risc, in ordinea importantei, este situatia sistemului bancar din Romania. Noua ne place sa spunem ca avem un sistem bancar foarte solid, si asa mai departe, ca nu a fost nevoie ca statul sa intervina ca in alte tari sa salveze o banca sau alta, uitand insa ca, la ora actuala, in sistemul bancar romanesc s-au constituit provizioane din profituri de peste 6 miliarde de euro, aferente creditelor declarate pierderi sau foarte indoielnice. Sunt provizioane care, daca n-ar fi fost, ar fi fost profit si bugetul tarii ar fi incasat cel putin 1 miliard de euro impozit pe profit. Ideea ca in Romania statul nu a pierdut nimic cu bancile e in sensul ca nu a trebuit sa acoperim noi niste pierderi, dar le acopera tot sistemul economic romanesc, si populatia care, poate, plateste dobanzi mult mai mari decat trebuie pentru ca bancile sa isi poata constitui aceste provizioane.

Mentinerea Romaniei intr-o zona de crestere economica mica, practic o stagnare, pentru o tara in curs de dezvoltare ca Romania o crestere de 1,5-2% este mica, sigur e bine ca nu e descrestere, dar echivaleaza cu o stagnare, aceasta face ca riscul de deteriorare in continuare a portofoliului bancilor romanesti sa ramana.

In al treilea rand, avem, asa cum au si celelalte tari din jurul nostru, un risc legat de ce se intampla cu zona in care Romania are cea mai mare parte a exportului, respectiv zona euro, in special Germania si Italia.

Cine este responsabil pentru aceasta datorie externa de 97 de miliarde de euro despre care vorbeati mai devreme?

Responsabili sunt in primul rand cei care s-au imprumutat si in al doilea rand cei care trebuiau sa monitorizeze aceasta datorie externa, unde intra si guvernul Romaniei si Banca Nationala a Romaniei, care trebuiau sa ia masurile necesare pentru ca nicio tara din lume si nicio banca centrala nu pot lasa ca anumite riscuri sa treaca peste niste limite considerate normale.

Cine dadea 'credit cu buletinul', ca sa folosesc un termen generic folosit pentru a caracteriza toate imprumuturile date in timpul cand toata lumea credea ca globul creste neincetat, ca economia creste neincetat? Nu e vorba numai de credite de consum care s-au dat cu buletinul, cum se spune, sub aceasta notiune intra toate creditele care s-au dat pentru toate sediile de birouri, pentru mall-urile care acum zac neutilizate si in cazul carora bancile incearca sa recupereze ceea ce pot din ele. Sunt echivalentul acestor provizioane de peste 6 miliarde, care inseamna profit realizat de banci si care nu e raportat ca profit ci este constituit ca sa acopere aceste pierderi.

Amintiti-va de firmele de leasing care primeau linii de credit, fie de la bancile din Romania, fie din strainatate, si care vindeau masini in Romania pe banda rulanta.

Guvernul si BNR erau datoare sa ia masuri pentru a stavili acest boom, aceste pofte de a lua credite in neconcordanta cu potentialul Romaniei de rambursare. Acum BNR a luat o serie de masuri pentru a reglementa mai bine creditul de consum.

In Romania se dadea credit de consum pe 7-10 ani, ceea ce era o dementa deja, si, din pacate, s-a dat credit de consum garantat cu proprietati imobiliare, ceea ce iarasi reprezinta o magarie, pentru ca nu toata lumea dispune de capacitatea de a analiza exact resursele pe care le are si posibilitatea de a rambursa creditul, si se ajunge in situatia in care sunt si astazi multe familii care isi pierd locuintele.

Exista si riscuri politice cu care ne-am putea confrunta? Ce ar insemna o cadere a guvernului?

La ce ne ajuta o cadere a guvernului? Guvernul acum trebuie sa prezinte Parlamentului proiectul de buget si sa il sustina. O cadere de guvern nu ne face decat sa intram in anul urmator fara buget, cu o pierdere de credibilitate inerenta, cu dobanzi mai mari.

Actuala Opozitie sa aiba rabdare pentru ca anul viitor sunt alegeri si atunci vor vedea daca reusesc sa scoata 150% sau cat cred dansii.

Citește și:

BNR se așteaptă la o scădere accelerată a inflației în perioada următoare. Când va coborî sub două cifre

Rata anuală a inflaţiei va scădea, probabil, în primul trimestru din 2023, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, potrivit BNR....

Marcel Ciolacu atacă PNL cu privire la rotativă: ”Trebuie să depăşim mofturile de politicieni mărunţi”

Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat vineri, 27 ianuarie, la Brăila, despre rotaţia premierilor din luna mai şi schimburile de ministere, că ”dacă revenim la mofturile de a băga funcţiile...