Cum vor scoate Romania din criza cei trei posibili premieri

Locuri de munca desfiintate, inflatie mai mare, taxe mai multe, credite mai scumpe, un leu mult mai slab si adancirea deficitelor, asa arata Romania anului 2009, potrivit celor mai sumbre scenarii prezentate de o parte dintre analisti, dar si de o serie de politicieni angrenati in campania electorala.

Sau

Locuri de munca pentru romanii care se intorc din strainatate, salarii mai mari pentru cei cu venituri mici, o fiscalizare "justa", ajutoare sociale, reducerea disparitatilor regionale, imbunatatirea indicatorilor macroeconomici - aceasta este viziunea alternativa propusa de opozantii primei tabere.

Pe scurt, in timp ce unii ne vad prea slabi pentru a putea sta in picioare in fata crizei financiare care a "maturat" aproape intreaga Europa, aducand in pragul recesiunii state puternic dezvoltate precum Germania, Marea Britanie sau Spania, altii considera economia nationala suficient de mica incat valul de criza sa treaca pe deasupra noastra.

Mai grav este ca nici una dintre cele doua tabere - care se vad la conducerea Romaniei dupa alegerile parlamentare din 30 noiembrie - nu are o strategie de criza pe care sa o prezinte in fata alegatorilor.

Nici Theodor Stolojan, nici Mircea Geoana si nici Calin Popescu Tariceanu, cei trei pretedenti la fotoliul de prim-ministru, nu au explicat cum vor reusi sa stimuleze comertul exterior, astfel incat exportatorii sa nu fie nevoiti sa-si reduca activitatea, sau pe ce cale vor spori veniturile la bugetul de stat, in conditile in care cresterea economica va fi substantial mai mica decat in acest an.

Spre exemplu, Theodor Stolojan, prim-vicepresedintele PD-L, sustine ca nu va creste fiscalitatea, fara a preciza insa cum va asigura veniturile la buget in cazul in care criza va lovi Romania, ca sa nu mai vorbim de sumele necesare unui eventual plan de salvare financiara, similar cu cele adoptate de toate statele afectate de criza.

In cazul in care are o solutie pentru rezolvarea acestei situatii, prezentarea ei in campania electorala ar putea sa-i bulverseze pe alegatorii PD-L, mai ales ca, nu de putine ori, presedintele Traian Basescu a dat garantii ca Romania va fi ocolita de criza economica.

Ultima data cand seful statului a declarat ca dispunem de resursele necesare pentru depasirea crizei a fost in urma cu doua zile, chiar inainte de a pleca spre Bruxelles, unde reprezentantii statelor UE s-au intalnit pentru a decide cum vor reactiona la noile conditii de pe pietele financiare si monetare.

Analisti: Crestere economica de 4%? Imposibil!

Nici actualii guvernanti nu sunt mai bine pregatiti, desi acestia incearca sa lase impresia ca sunt singurii responsabili, opunandu-se cu fermitate majorarilor salariale, care ar putea impinge Romania in criza mai devreme decat este asteptata.

Pentru analisti, chiar si o crestere economica cu 4%, asa cum vehiculeaza liberalii, este nerealista, mai ales ca niciunul dintre cele doua sectoare vizate chiar si de Mugur Isarescu ca posibile motoare, infrastructura si agricultura, nu au posibilitati de a realiza performante care sa influenteze pozitiv cresterea economica in 2009.

"Cred ca, sub cuvantul incertitudine se ascund certitudini negative. Tinta de crestere economica de 4% de la anul este absolut nerealista si imposibil de realizat. Trebuie sa atrag atentia ca daca lumea isi face planuri dupa chestiuni fanteziste, in contextul actual, cand economia Germaniei este stagnata, Spania, Marea Britanie si Italia sunt in scadere. Unde sa se duca exporturile noastre? Piata estica este practic inexistenta", a declarat consultantul financiar Razvan Temesan, intr-un interviu acordat The Money Channel.

Exporturile Romaniei sunt deja afectate, o parte dintre agentii economici implicati in activitatea de comert exterior intampinand probleme financiare, context in care au recurs la disponibilizari.

Cifra totala a locurilor de munca care urmeaza sa fie desfiintate in 2009 ar putea depasi 100.000, majoritatea concedierilor urmand sa aiba loc in industria textila, dependenta de exporturile cu UE.

Somaj si taxe mai mari, credite mai scumpe

Cresterea somajului ar putea fi accentuata si de intoarcerea acasa a romanilor ramasi fara un loc de munca in strainatate, romani carora social-democratii le-au promis sprijin financiar in speranta ca vor veni sa lucreze pe santierele romanesti.

Pentru a se construi este nevoie de bani, iar potentialul Romaniei de a sustine financiar proiecte de avengurga este limitat fara apelarea la parteneriate public-private. Dar, pe fondul unei crize de lichiditati, numarul companiilor care isi permit sa realizeze investitii este extrem de mic, la fel si numarul bancilor dispuse sa imprumute bani, chiar si unei autoritati guvernamentale.

Cum sectorul constructiilor rezidentiale este blocat, iar sansele ca in 2009 sa se realizeze lucrari importante de infrastructura sunt extrem de mici, intoarcerea in tara a romanilor plecati in strainatate va spori somajul.

Un somaj mai ridicat presupune ajutoare financiare mai substantiale, ceea ce ar putea impovara bugetul de stat si asa afectat de o scadere a veniturilor, pe fondul diminuarii productiei. In acest context, nu este exclus ca urmatorul guvern sa fie nevoit sa majoreze totusi taxele si impozitele.

Acest lucru a fost deja promis de PSD, dar nu in speranta de a avea bani la buget pentru depasirea crizei, ci petru a indrepta inechitatea sociala, determinata de cota unica.

O fiscalitate mai mare va afecta balantele finaciare ale companiilor, acestea din urma reducand costurile prin concedieri si acordarea de salarii mai mici.

Un ritm de crestere al salariilor mai scazut va echivala cu scaderea puterii de cumparare, moment in care va fi afectata si capacitatea romanilor de rambursare sau de contractare a unor noi credite.

Mai putine credite insemna o reducere a consumului, atat pentru produsele de import (fapt care poate ajuta la scaderea deficitului de cont curent), cat si pentru cele din productia interna.

In contextul in care o buna parte din cresterea economica realizata de Romania in ultimii ani se datoreaza consumului, este clar ca franarea creditarii, fie automat - prin scaderea puterii de cumparare -, fie reglementat - prin inasprirea politicii monetare de catre BNR, va reduce considerabil ritmul de crestere economica.

Din acest punct de vedere, Romania se va situa in opozitie cu majoritatea statelor puternic dezvoltate care, in momentul de fata, se lupta pentru stimularea consumului, fapt dovedit prin reducerea dobanzilor de politica monetara de catre bancile centrale.

Un gigant francez închide o fabrică din Polonia și o mută în România. E vorba de peste 400 de locuri de muncă

Producătorul francez de anvelope Michelin, cu afaceri anuale de aproape 30 miliarde euro, va închide fabrica de anvelope pentru camioane grele din Polonia, de la Olsztyn, unde lucrează...

Cât costă iepurașul de ciocolată pentru Paște în România față de Marea Britanie: ”Românul e cel mai hapsân comerciant”

De trei ani, prețurile continuă să crească într-un ritm amețitor. Salariile și pensiile, mai puțin. La nivelul UE, țara noastră e pe primul loc la inflație. Inclusiv comparativ cu...