Principala cauză a numărului ridicat de morți pe șoselele României este lipsa educației, avertizează Titi Aur, pilot profesionist, instructor auto, expert în conducere defensivă. Acesta a explicat pentru Ziare.com că la nivelul statului român nu există interesul pentru ameliorarea acestui fenomen. Potrivit lui Titi Aur, este mare nevoie de un cadru legislativ care să fie implementat în unitățile de învățământ, precum și în școlile de șoferi.
România se află la coada clasamentului, la nivelul Uniunii Europene, când vine vorba despre siguranța rutieră. Ultimul loc este Bulgaria, cu 82 de morți la milionul de locuitori, lipită de țara noastră, care a înregistrat 81 de morți la milionul de locuitori, în 2023. Fruntași în privința siguranței rutiere sunt suedezii, cu 22 de decese la milion, urmați de danezi, cu 27 de morți la milion.
În opinia lui Titi Aur, investițiile în autostrăzi nu sunt suficiente pentru a reduce drastic numărul ororilor de pe drumurile publice.
„Nu vor ajuta. Există o prejudecată, rostogolită în spațiul public, potrivit căreia dacă vom avea autostrăzi, nu vom avea accidente. Este greșit, total. În primul rând, numărul de kilometri de autostradă, peste 1.000, este aproape zero, foarte puțin, având în vedere cei peste 80.000 din țară, ce reprezintă kilometri de drum național (DN), drum județean (DJ) și așa mai departe. Mai mult decât atât, pentru cei care nu știu, pe autostrăzile din România se moare de 4,5 ori mai mult decât pe autostrăzile din Franța. În România, la 1.000 de kilometri de autostradă avem 50 de morți pe autostradă, în accidente rutiere, 1 mort la 20 de kilometri de autostradă. În Franța au un mort la 95 de km de autostradă. Mai mult decât atât, pe kilometrul de autostradă avem mai mulți morți decât pe drumurile naționale”, a declarat expertul auto.
Cetățenii români ies și din școala generală, și din școala de șoferi cu mari lacune, avertizează pilotul.
„A avea autostradă este mai mult decât necesar, este foarte bine pentru economie, este foarte bine pentru noi toți pentru că putem circula mai rapid și mai relaxat, dar din păcate, nu și mai sigur, pentru că nu știm să circulăm. Marea problemă a României, din acest punct de vedere, este educația. Când vorbesc despre educație rutieră, fac referire la toate categoriile de participanți la trafic, nu doar la șoferi.
Nici în școala generală nu se mai face aproape nimic, nici în școlile de șoferi, nici după finalizarea școlii de șoferi. Noi suntem aproape într-o mișcare browniană pentru că nu suntem educați. Putem facem 10.000 de kilometri de autostradă, dar nu se va resimți acest lucru în reducerea numărului de accidente. Asta nu înseamnă că nu ne trebuie autostrăzi sau drumuri rapide, dar trebuie să învățăm să circulăm pe acele drumuri, pe drumurile rapide, pe drumurile naționale, pe drumurile județene și pe drumurile comunale”, a precizat Titi Aur.
Instituțiile de stat nu sunt interesate să sporească în mod real siguranța rutieră, e de părere expertul.
„La nivel național, avem o mare problemă. Dacă ne uităm la programele din campania electorală, nimeni nu a atins acest subiect, al siguranței rutiere. Cheltuim 2% din PIB, 6 miliarde de euro pe an ca urmare a accidentelor, deci un buget echivalent cu cel al Apărării, al Educației. Noi cheltuim 2% pe urmările accidentelor rutiere”, a comentat Aur.
Titi Aur propune câteva măsuri concrete, pentru ca viitorii șoferi să fie mult mai bine pregătiți.
„În primul rând, ar trebui să revenim cel puțin la nivelul anilor ‘80. Ce se întâmpla în școlile de șoferi la acea vreme? Ca să ajungi la școala de șoferi trebuia să dai un examen psihologic, în care ți se verifica și capacitatea de reflex și coordonare mâini-picioare. Astăzi, nu se mai face.
De asemenea, odată ajuns la școala de șoferi, făceai obligatoriu orele de teorie. Dacă nu veneai la orele de teorie, trebuia să le recuperezi. Astăzi, cam la 50% se participă. În rest, ‘lasă, că învață ei de pe internet!’. Când erai la școala de șoferi, făceai poligon și dădeai examen. Astăzi, nu se mai face asta. În școala de șoferi se făcea conducere de noapte și dădeai examen la conducere de noapte. Astăzi, nu se mai face”, a declarat Aur.
„După ce revenim la nivelul anilor ‘80, din punctul de vedere al rigorilor instruirii și evaluării, trebuie să ținem cont de evoluțiile tehnice și sociale, care ar obliga, din bun simț, să mai introduci două capitole, pe care toată lumea occidentală și țările civilizate le-au introdus, adică: să explici șoferului ce înseamnă evoluția tehnică - ABS, controlul tracțiunii, airbagurile, sistemele active și pasive etc., deci nimeni nu te învață ce știe să facă mașina.
Apoi, trebuie învățate regulile de conducere defensivă. În alte țări au devenit deja reguli de circulație: distanța față de mașina din față - regula celor două secunde, regula fermoarului etc. În Germania, Elveția și alte țări au devenit reguli de circulație. La noi nu se vorbește despre asta. Deci, să faci toate acestea la școala de șoferi, plus existența unei puneri în acord cu examinatorii, care nu te întreabă nimic din ceea ce am spus eu”, a mai punctat expertul.
Fără impunerea unui cadru legal strict, instructorii nu vor putea împărtăși cunoștințele din afara curriculei, deși sunt foarte necesare, avertizează Titi Aur.
„Avem instructori care vor să facă treabă, dedicați, care sunt conștienți că trebuie să-i învețe ca la carte pe cursanți, pentru a nu produce criminali. Este o mare problemă, pentru că în ziua de azi, cursantul vine la școala de șoferi fără bagajul de cunoștințe dobândit din școala generală - în perioada comunistă era obligatoriu să existe nouă ore de siguranță rutieră, într-un an. Astăzi, nu mai există. Însă, există situații în ziua de azi când instructorii vor să explice cursanților ‘și asta, și asta’, dar cursanții întreabă ‘mă întreabă la examen?’. Instructorul spune că ‘nu te întreabă, dar e bine să știi’. Apoi, primește răspunsul ‘nu mă interesează’. Și atunci, instructorul este pus în situația în care și el spune că nu-l mai interesează, dacă tot este refuzat. Deci, și sistemul de examinare trebuie adaptat la școala de șoferi.
După accidentul de la Suceava, de acum câteva săptămâni, când au fost omorâți în mașina de școală instructorul și cei doi elevi, a venit o regulă imediat: ‘școlile de șoferi nu mai au voie de drumurile europene’. Asta face statul român, interzice, în loc să-și pună problema cum putem face să învățăm cetățenii să circule corect și în siguranță pe drumurile publice”, a comentat Aur.
Faptul că educația precară a șoferilor reprezintă principala cauză a morților de pe șosele a fost subliniată și de Lucian Diniță - fost șef al Poliției Rutiere, Alin Șerbănescu - purtător de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), respectiv Ionuț Cirea - director executiv al ONG-ului Asociația Pro Infrastructura, care și-au exprimat punctele de vedere pentru Ziare.com.
In... Vezi tot