Unirea Romaniei cu Republica Moldova va fi posibila doar daca cetatenii moldovezi decid acest lucru "in mod suveran", a declarat ministrul roman de Externe, Titus Corlatean.
"Cetatenii Republicii Moldova in mod suveran pot decide ceea ce doresc sa decida", a declarat Titus Corlatean la emisiunea "Dupa 20 de ani", de la Pro Tv, spunand insa ca "realist vorbind, singura solutie fezabila intr-o anumita perspectiva este calea integrarii europene pentru Republica Moldova".
El a aratat ca actiunea de alipire a Crimeii de catre Rusia, printr-un referendum sprijinit de trupele rusesti, "n-a fost o decizie nici suverana si nici constitutionala potrivit Constitutiei ucrainene si nici potrivit Dreptului international".
Insa, intrebat daca Romania ar putea sa cheme Republica Moldova pentru realizarea Unirii, Corlatean a declarat ca folosirea acestei teze de catre presedintele Traian Basescu este "neinspirata" si da "oxigen tovarasului Voronin si Partidului Comunistilor din Republica Moldova", spunand ca "realist astazi este sa sustinem cat se poate ca Republica Moldova sa devina membra a UE cat mai rapid posibil".
Seful diplomatiei romane spune ca scrisoarea adresata de autoritatile din Tiraspol catre parlamentul rus in care se cere alipirea Transnistrei la Rusia nu a fost inregistrata oficial si a minimalizat pericolul unei astfel de situatii.
Presedintele Traian Basescu a declarat in repetate randuri, in ultimul an, ca Romania ar putea sa ofere Republicii Moldova aceasta solutie, de unire, in cazul in care al doilea stat roman ar avea nevoie de garanti de securitate, iar suveranitatea si integritatea teritoriala i-ar fi amenintata de actiunile separatiste din Transnistria si Regiunea Autonoma Gagauza.
Pe 27 noiembrie 2013, inaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, Traian Basescu a afirmat si ca "urmatorul proiect de tara pentru Romania este unirea cu Republica Moldova".
Dupa anexarea Crimeii de catre Federatia Rusa, seful Sovietului Suprem de la Tiraspol a trimis o scrisoare Dumei de Stat a Rusiei prin care cerea anexarea provinciei de catre Rusia in baza unui referendum din 2006, in care cetatenii transnistreni se pronuntasera cu o larga majoritate in favoarea acestei solutii.
In paralel, unul dintre partidele din Duma de Stat depusese un proiect de lege prin care Rusia sa poata anexa teritorii de la state care nu sunt de acord cu asta, dar cazul Transnistriei nu corespundea continutului legii, iar partidul respectiv a retras proiectul pentru a-l reface.