Titus Corlatean, despre relatia cu SUA, Moldova europeana si isteria anti-romani - Interviu video

Ministrul roman de Externe, Titus Corlatean, a aratat cum se pot rezolva episoadele sensibile din relatia cu America si cum va continua Romania sa se raporteze la Republica Moldova.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, seful diplomatiei romane si-a exprimat speranta ca in toamna acestui an sa se faca pasi concreti in directia aderarii tarii noastre la Schengen si crede ca o eventuala alianta a partidelor de extrema dreapta in Parlamentul European, dupa europarlamentare, nu poate devia marile proiecte europene.

Cum arata in acest moment dimensiunea politica a parteneriatului strategic cu SUA?

Parteneriatul strategic romano-american si in general relatia romano-americana au evoluat constant, pozitiv si ascendent, in toti acesti ani, plecand de la o premisa politica importanta, din Romania in primul rand: faptul ca exista un consens politic in societatea romaneasca si o pozitie clara a societatii romanesti in ansamblul sau, in ceea ce priveste importanta relatiei cu SUA. Acest lucru confera soliditate parteneriatului cu SUA.

Indiferent de ciclurile politice care s-au succedat la Bucuresti in ultimii 15-20 de ani, relatia a fost continuu ascendenta si asta confera predictibilitate. Dincolo de batalia politica interna, care pana la urma este fireasca intr-o societate democratica, nu ne asteptam si partenerii americani nu au de ce sa se astepte la surprize in relatia cu Romania.

Este un lucru extrem de important, ca sa folosesc terminologia americana, in Romania constati o pozitie bipartizana. Altfel spus, putere - opozitie, se situeaza pe aceleasi coordonate. Fundatia identitatii noastre europene si euro-atlantice e oferita de parteneriatul strategic cu Statele Unite, aliatul principal care ne garanteaza securitatea. Si stim bine ca din istorie chestiunea securitatii Romaniei si romanilor ne intereseaza extrem de mult, mai ales in aceasta parte a lumii.

Spun asta pentru ca exista, pe de alta parte, vorbind de lupte interne si episoade sensibile asa cum a fost cel generat de votul lipsit de transparenta, precipitat si neinspirat din Parlament, exista din pacate in peisajul romanesc o obsesie bolnavicioasa de a pune in prim-plan copacii in detrimentul padurii.

Viziunea de ansamblu iti spune ca relatia este atat de solida incat nu pot aparea surprize. Nu exclud ca pot aparea episoade care sa genereze semne de intrebare sau poate chiar preocupare, pe chestiuni punctuale. Dar ansamblul relatiei de parteneriat iti ofera acest cadru, de a discuta direct, si nu prin intermediul mass-mediei, atunci cand apar astfel de episoade.

Si existand un interes comun care depaseste batalia ideologica politica interna, in care se spun foarte multe lucruri, exista acest interes comun, legat de o Romanie cat mai puternica, o Romanie care, daca in mod firesc se doreste a fi mai puternica, trebuie sa aiba un fundament democratic si al statului de drept cat mai solid.

Si aici, bineinteles, putem discuta, clarifica, rezolva anumite lucruri, care pot aparea mai ales ca in speta legata de Parlament, interesul Guvernului roman a fost exprimat anterior, in mod clar, de exemplu, cu privire la proiectul de lege privind amnistia. Avizul Guvernului, pe baza propunerii Ministerului Justitiei, a fost in mod clar negativ si el se regaseste in raportul comisiei parlamentare, este explicit prezentat acolo.

Nu s-a tinut cont de acest aviz, pot fi diverse explicatii, incusiv legate de faptul ca intr-o societate democratica, cum e si cazul Romaniei, daca cineva isi mai imagineaza sau traieste cu imaginea din trecut, ca un Guvern poate controla Parlamentul asa, direct, si se afla la butoane, se insala. Nici nu este cazul ca un Guvern sa controleze Parlamentul, in orice democratie Parlamentul este cel care controleaza Guvernul, dar asta nu inseamna ca nu exista o reactie politica. Si daca spunem foarte clar ca nu exista sprijin politic pentru un astfel de proiect legislativ, atunci lucrurile se clarifica foarte rapid.

Curtea Constitutionala s-a pronuntat in termeni foarte clari pe celalalt proiect de modificare a Codului Penal, astfel incat si acolo sunt pe deplin clarificate. Spun asta pentru ca, iata, institutiile intr-adevar functioneaza in Romania, functioneaza si dialogul direct cu partenerul american, dar nu in sensul in care, din pacate, si l-au dorit unii, in sens sanctionator, pentru ca au o problema cu actualul guvern USL, ci intr-un dialog necesar si firesc intre cel mai important partener strategic si aliat al Romaniei, care trimite un emisar la un partener si nu la cineva care trebuie neaparat certat, urecheat sau sanctionat.

Cum vedeti rolul Romaniei in evolutia R. Moldova in perioada post-Vilnius, in conditiile in care in spatiul public se lanseaza idei concurente, precum unirea in interiorul UE prin dizolvarea granitelor, unirea propriu zisa, parteneriatul privilegiat?

Romania in primul rand trebuie sa continue sa aiba o atitudine activa. Romania a fost extrem de activa in dezbaterile din interiorul familiei UE, dar si in dezbaterile atlantice, legate de perspectivele europene, euroatlantice ale Balcanilor, si perspectivele europene ale partenerilor estici care doresc sa faca acest pas. Trebuie sa fie activa in coordonare cu ceilalti parteneri si sa contribuie in continuare la procesul de luare a deciziilor.

Va dau un singur exemplu. Discutiile oficiale de la Bruxelles vizau parafarea Acordului de Asociere cu R. Moldova pe prima si ultima pagina. Romania, la toate Consiliile Afaceri Externe si in alte foruri politice de dezbatere, a fost extrem de insistenta in a explica de ce este esential ca parafarea sa fie integrala, 993 de pagini daca nu ma insel. Si acest lucru s-a realizat printr-un efort tehnic al Comisiei Europene, pentru ca s-a luat o decizie politica. Va asigur ca Romania a fost in prima linie pentru a determina aceasta decizie politica.

In al doilea rand, discutiile au vizat posibilitatea ca, dupa summitul de la Vilnius, Modova sa semneze Acordul de Asociere in a doua parte a lunii septembrie.

Romania a fost cea care a explicat, pe agenda interna din R. Moldova, de ce este absolut esential ca aceasta semnatura sa aiba loc mai devreme, pentru a putea permite avansarea spre un proces ireversibil, ratificarea in Parlamentul R. Moldova, inainte de campania electorala din toamna acestui an, si declansarea procedurii de ratificare in celelalte parlamente nationale din statele membre UE.

Tot Romania a fost cea care, alaturi de alti parteneri pozitivi fata de aceasta idee totusi delicata in Europa de astazi, cea legata de libera circulatie a cetatenilor, a explicat in termeni foarte clari si transanti de ce este esential in acest an sa fie eliminate vizele pentru cetatenii moldoveni.

Ce perspective are conflictul transnistrean in urma angajarii R. Moldova pe calea europeana?

Cred ca mai degraba exista un proces de dinamizare a unui necesar proces de decantare a lucrurilor. Fara sa incerc sa explic toate detaliile, semnarea Acordului de Asociere si a Acordului de Liber schimb si aplicarea provizorie a Acordului de Liber schimb va putea permite utilizarea unor parghii legale si economice de introducere in acest acord, de facto, cu eforturi, pas cu pas, si a zonei economice de dincolo de Nistru, a companiilor transnistrene care manifesta un interes. E un proces de reintegrare economica care ar putea avea, daca se realizeaza, si efecte politice.

In acelasi timp, sunt in spatiul public mesaje care vizeaza ineficacitatea mecanismului de reglementare, solutionare, a conflictului, de format 5+2 si necesitatea de a se intra foarte serios, cu vointa politica din partea actorilor direct interesati si a marilor jucatori, aici includem in mod evident de la Bucuresti, UE si SUA, in dialogul absolut necesar legat de situatia de la fata locului. In mod evident, rolul Rusiei este extrem de important.

Dupa o perioada in care ceea ce a fost bine a fost ca formatul 5+2 a reaparut dupa perioada de inghet, dar nu a intrat in chestiunile politice de fond, iata ca se produce o accelerare a unor dezbateri.

In conditiile in care romanii nu au invadat inca Marea Britanie, va mai asteptati la o continuare a campaniei anti-romani?

Am spus presei britanice si romanesti si de la Bucuresti si de la Londra, am spus-o si politicienilor britanici, ca pastrez in memorie acel episod foarte interesant prezentat de presa romaneasca dupa ianuarie 2007, cand invazia prognozata de o parte a presei britanice dupa aderarea Romaniei la UE nu s-a produs, in contextul in care pe 1 ianuarie, pe aeroportul Heathrow, au debarcat cei doi romani turisti care evident nu aveau dorinta de invazie inamicala a Marii Britanii.

Si au spus foarte clar, nu avem niciun motiv sa credem ca se va intampla dupa 1 inanuarie 2014, si asta a fost realitatea. 2013 as spune ca a fost un an de exceptie, de varf, pentru actiunea externa a Romaniei, incepand cu Ministerul de Externe, atat centrala cat si prin ambasada noastra la Londra, intr-un efort fara precedent, de comunicare, de contact, de dialog, de promovare a unei imagini corecte fata de conationalii nostri din Marea Britanie, si pentru a respinge retorica xenofoba, populista si adesea rasista pe care am inregistrat-o din partea unor politicieni, in special cei din Ukip.

Ma bucur sa constat ca, dincolo de ce a insemnat o atitudine corecta in general a responsabililor guvernamentali britanici cu care noi am avut contact, reflectata intre altele in acea declaratie comuna romano-britanica incheiata pe parcursul vizitei mele la Londra, care consfintea rolul pozitiv al comunitatii romanesti si faptul ca majoritatea romanilor de acolo sunt bine integrati, muncesc, platesc taxele si impozitele, dincolo de aceste aspecte ma bucur sa constat ca tot mai mult in ultimele saptamani acea parte serioasa a presei britanice, netabloidizata, spune adevarul.

Ma bucur sa constat ca in aceasta perioada si presa romaneasca serioasa a facut un efort pentru a ajuta un interes comun. E genul de proiect care poate parea dificil in societatea romaneasca, intre politic si presa, dar de acest tip de proiect chiar avem nevoie.

Va trebui sa lucram in continuare, pentru ca personal nu ma astept ca inainte de campania electorala si de votul propriu-zis pentru PE in luna mai aceste teme sa dispara complet din peisajul politic si mass-mediei din vestul Europei, cea care doreste sa fructifice in sens politic, electoral, prin voturi obtinute pentru acea parte a populatiei nationale speriata inca de perspectiva invaziei romano-bulgare, dar e nevoie de inca un efort politic al marilor familii politice europene serioase, angajate european, avem nevoie si de un efort de comunicare chiar si la nivelul mass-mediei nationale, pentru a sti sa limitam impactul inainte de un exercitiu electoral care va schimba in anumita masura configuratia de putere in Europa.

Ascensiunea miscarilor nationaliste in Europa poate schimba echilibrul de forte in Parlamentul European si poate sa afecteze Romania si proiectele sale europene, cum ar fi aderarea la Spatiul Schengen?

Dintr-un anumit punct de vedere, aceste alegeri europene vin prea repede. Ar fi fost extrem de util daca aceste alegeri ar fi aparut ceva mai tarziu, permitand Europei sa-si continue tendinta de relansare economica.

Era bine sa fi avut mai mult timp la dispozitie, pentru o stare de confort economic social in Europa care sa se amelioreze, astfel incat alegerile sa nu vina pe acest fundal inca destul de tensionat social in anumite societati care constant s-au obisnuit cu prosperitatea in Europa.

Situatia actuala inca genereaza "argumente" acelor forte populiste, xenofobe, care fructifica aceasta situatie si faptul ca economiile nationale guvernate de alte partide, nu cele xenofobe, inca nu produc indeajuns de multe si bune rezultate pentru confortul propriilor cetateni, astfel incat este de asteptat ca la aceste alegeri europene sa existe rezultate mai substantiale si ingrijoratoare pentru aceste forte extremiste.

Care va fi configuratia in PE vom vedea cu totii, insa este clar ca exista un risc ca procesul legislativ si de dezbatere politica in UE sa fie ingreunat.

Asta inseamna ca s-ar putea sa se produca, paradoxal, situatii pe care nu le-am avut in ciclurile anterioare de putere in Europa, in care toate cele trei mari familii politice europene sa fie in mod necesar obligate sa conlucreze pentru a gasi solutii europene la teme mari, care vizeaza evolutia, dezvoltarea si aprofundarea integrarii europene la nivelul UE. Nu este neaparat un lucru rau, dimpotriva.

Pe de alta parte, daca acest lucru ar putea sa ne genereze dificultati unor proiecte care ne intereseaza pe noi in Romania, daca va exista o astfel de evolutie, efectul va fi pe ansamblul proiectelor europene.

Aici va fi un interes comun al fortelor traditionale politice din Europa, astfel incat sa putem continua si noi sa ne promovam proiectele de interes specific, legate de exemplu de aderarea la Spatiul Schengen.

Eu personal imi doresc ca, in functie de rezultate si in mod necesar de calmarea atmosferei politice dupa aceasta runda de alegeri europene, sa putem intra pozitiv in toamna acestui an pentru a face pasi concreti in a ne atinge obiectivul legat de Schengen.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...