Erupţia vulcanului subacvatic Hunga Tonga-Hunga Ha'apai s-a auzit până în Alaska. Ce este insula din Pacific lovită de dezastru

Marti, 18 Ianuarie 2022, ora 23:21
2659 citiri
Erupţia vulcanului subacvatic Hunga Tonga-Hunga Ha'apai s-a auzit până în Alaska. Ce este insula din Pacific lovită de dezastru

Au fost raportate distrugeri masive de-a lungul coastelor vestice ale principalei insule din arhipelagul Tonga după tsunami generate de erupţia vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha’apai.

Noua Zeelandă, care a trimis o aeronavă de supraveghere în zonă, a anunţat că se constată distrugeri masive pe coastele vestice ale insulei Tongatapu, unde se află mai multe staţiuni de vacanţă, precum şi în capitala Nuku’alofa.

Potrivit unor informaţii, o femeie de origine britanică şi-a pierdut viaţa în timp ce încerca să îşi salveze câinii pe care îi îngrijea. Telecomunicaţiile cu Tonga sunt în continuare întrerupte, iar ONU a anunţat că a fost emis semnal de pericol dinspre un grup izolat de insule, în special dinspre insulele Fonoi şi Mango, unde locuiesc 36 şi, respectiv, 69 de persoane. De asemenea, imaginile prin satelit arată distrugeri masive pe insula Nomuka.

Numeroase familii aşteptau luni cu disperare veşti despre cei dragi din arhipelagul Tonga, rupt de lume după puternica erupţie vulcanică de sâmbătă ce a provocat un tsunami în Oceanul Pacific, relatează luni AFP.

Arhipelagul este lipsit de conexiuni telefonice şi prin internet, cataclismul secţionând un cablu esenţial pentru comunicaţii, ce nu poate fi reparat mai devreme de câteva săptămâni. În plus, norul de cenuşă vulcanică face imposibilă aterizarea aeronavelor.

Informaţiile din această ţară cu circa 100.000 de locuitori răzbat doar prin intermediul rarelor telefoane prin satelit, iar amploarea reală a pagubelor rămâne în mare parte necunoscută.

Noua Zeelandă şi Australia au trimis luni avioane militare de recunoaştere în încercarea de a evalua din aer amploarea pagubelor şi de a determina cele mai urgente nevoi, potrivit premierului neozeelandez, Jacinda Ardern. ''Ştim că apa reprezintă o necesitate imediată'', a spus ea reporterilor.

Cele două ţări au mobilizat de asemenea avioane militare de transport C-130, pregătite să decoleze spre Tonga de îndată ce norul de cenuşă se împrăştie pentru a permite paraşutarea sau chiar aterizarea.

Erupţia de sâmbătă a vulcanului subacvatic Hunga Tonga-Hunga Ha'apai, aflat la 65 de kilometri nord de capitala Tonga, Nuku'alofadin, a fost una dintre cele mai puternice din lume din ultimele decenii şi a fost auzită până în Alaska. Aceasta a declanşat un tsunami care a inundat coastele Oceanului Pacific, din Japonia până în SUA şi trecând prin Peru, unde a provocat moartea a două persoane luate de ape pe o plajă. Cenuşa şi ploaia acidă au afectate mare parte din zona Pacificului.

"Aeroportul nu a suferit pagube semnificative"

Ministrul australian pentru zona Pacificului, Zed Seselja, a declarat că poliţia australiană staţionată în Tonga a trimis un raport "destul de îngrijorător".

"Drumurile şi unele case au suferit daune destul de importante", dar "una dintre veştile bune (...) este că aeroportul nu a suferit pagube semnificative", a indicat ministrul. "Acest lucru este foarte, foarte important pentru că, de îndată ce norul de cenuşă se va disipa, vom putea să trimitem zboruri umanitare către Tonga", a adăugat oficialul.

"Din puţinele informaţii pe care de care dispunem, amploarea devastării ar putea fi imensă, în special pentru insulele cele mai izolate", a declarat Katie Greenwood de la Federaţia Internaţională de Cruce Roşie.

Imagini uluitoare surprinse din spaţiu prezintă momentul erupţiei Hunga Tonga-Hunga Ha'apai, pe una dintre insulele nelocuite din Tonga - o ciupercă imensă de fum şi cenuşă de 30 de kilometri înălţime, urmată la scurt timp de declanşarea unui tsunami.

Valuri de 1,2 metri au măturat Nuku'alofa, unde locuitorii s-au refugiat la înălţimi, lăsând în urmă case inundate în timp ce pietre şi cenuşă cădeau din cer.

"A fost o explozie uriaşă", a povestit pentru site-ul de informaţii Stuff o locuitoare din Tonga, Mere Taufa. "S-a zguduit pământul, s-a cutremurat toată casa. A venit în valuri. Fratele meu mai mic credea că lângă casa noastră explodează bombe". Câteva minute mai târziu, apa le-a invadat casa până la tavan.

"Aş spune că suntem anxioşi, nu speriaţi", a declarat secretarul comunităţii tongane din Auckland, Kennedy Maeakafa Fakana'ana'a-ki-Fualu. "Sperăm că toată lumea este bine", a spus el pentru AFP.

Reparaţiile cablului de care depinde Tonga pentru comunicaţii "ar putea dura până la două săptămâni", a declarat Dean Veverka, directorul reţelei Southern Cross Cable Network. "Nava cea mai apropiată de cabluri se află în Port Moresby", capitala Papua Noua Guinee, situată la peste 4.000 de kilometri de Tonga, a spus el.

''Nu vrem un tsunami de COVID-19''

Potrivit Reuters, directorul adjunct al misiunii Tonga în Australia, Curtis Tu'ihalangingie, a îndemnat la răbdare cât timp guvernul din ţara sa stabileşte priorităţile în ceea ce priveşte ajutoarele umanitare. Tonga este îngrijorată de riscurile privind răspândirea coronavirusului odată cu ajutoarele trimise pe insulă, care este liberă de COVID-19. "Nu vrem să aducem un alt val - un tsunami de COVID-19", a declarat el. "Când oamenii văd o explozie atât de mare, vor să ajute", a spus el, adăugând însă că oficialii din Tonga sunt îngrijoraţi de unele demersuri private de strângere de fonduri şi a îndemnat publicul să aştepte până când este anunţat un fond de ajutorare. Orice ajutoare trimise în Tonga ar trebui carantinate şi este probabil că niciun membru de personal străin să nu aibă voie să debarce din aeronave, a explicat el.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat sâmbătă că guvernul Statelor Unite, "profund îngrijorat" după erupţia vulcanică şi tsunami, se pregăteşte să trimită ajutoare în insulele Tonga.

Cinci lucru de știut Tonga:

Arhipelag îndepărtat

Tonga este alcătuită din 169 de insule din Pacificul de Sud, răspândite pe 800 de kilometri pe o linie nord-sud. Doar 36 dintre ele sunt locuite.

Populația este de aproximativ 105.000 de locuitori. Un număr similar trăiește în străinătate - în principal în Noua Zeelandă, Australia și Statele Unite - iar banii trimiși de cei care lucrează în străinătate susțin economia.

Capitala Nuku'alofa se afla la mai puţin de 70 de kilometri de erupţia de sâmbătă, potrivit US Geological Survey, care a acoperit oraşul cu doi centimetri de cenuşă vulcanică şi praf.

Tonga este ruptă de lume după deteriorarea cablului submarin care o conectează la internet prin Fiji. Statul a mai fost timp de două săptămâni în 2019, când ancora unei nave a tăiat cablul. Un mic serviciu prin satelit, operat local, a fost creat pentru a permite un contact minim cu lumea exterioară.

O monarhie antică

Tonga este locuită din jurul anului 1.500 î.Hr. şi pretinde că este singura monarhie indigenă rămasă în Pacific.

Monarhia sa are o istorie de 1.000 de ani. Până în secolul al XIII-lea, Tonga deţinea putere şi influenţă asupra insulelor din jur, inclusiv asupra Samoa, aflată la aproape 900 de kilometri est.

Diverse insule au avut regi proprii până în 1845, când au fost unite sub regele George Tupou I, care a devenit cunoscut drept părintele Tongăi moderne.

Este singura ţară insulară din Oceanul Pacific care nu a fost niciodată colonizată în mod oficial. În schimb, a negociat obţinerea unui statut de protecţie prin Tratatul de Prietenie cu Marea Britanie din 1900, menţinându-şi în acelaşi timp suveranitatea.

Tonga a devenit independentă în 1970.

Schimbări politice

Tonga a fost sub stăpânire feudală până în 2010, după ce monarhia a impulsionat reprezentarea democratică în urma revoltelor produse cu patru ani mai devreme şi soldate cu distrugerea centrului capitalei.

Dar un lanţ de scandaluri politice şi percepţiile despre incompetenţa guvernului au erodat încrederea în instituţiile democratice în curs de dezvoltare.

Siaosi Sovaleni a fost numit premier după alegerile din noiembrie anul trecut, marcate de tema corupţiei şi pandemia de COVID-19.

Fără afaceri, fără sport şi fără treburi casnice duminica

Regele Tupou I s-a convertit la creştinism după ce a intrat sub influenţa misionarilor.

Creştinismul este o parte vitală a vieţii din Tonga, iar zilele de duminică sunt dedicate bisericii, familiei, sărbătorii şi odihnei.

În acestă zi de sărbătoare, activităţile de afaceri sunt interzise, iar magazinele sunt închise prin lege. În plus, oamenii trebuie să se îmbrace modest şi să nu facă sport, chiar şi pe insulele ai căror locuitori sunt mari fani ai rugby-ului, relatează France 24.

Schimbări politice

Tonga a fost sub stăpânire feudală până în 2010, când monarhia a impulsionat reprezentarea democratică în urma revoltelor ce au avut loc cu patru ani mai devreme care au distrus centrul orașului Nuku'alofa.

Dar un șir de scandaluri politice și percepții despre incompetența guvernului au erodat încrederea în instituțiile democratice în curs de dezvoltare.

Siaosi Sovaleni a fost numit prim-ministru după alegerile din noiembrie în care corupția și pandemia Covid-19 au fost în fruntea agendei.

Tonga a fost unul dintre ultimele locuri rămase din lume fără Covid până în noiembrie anul trecut, când a fost detectat primul său caz de coronavirus.

Nu afaceri, nu sport, nu treburi casnice duminica

Regele Tupou I s-a convertit la creștinism după ce a intrat sub influența misionarilor. Creștinismul este o parte vitală a vieții din Tonga, iar duminica este dedicată bisericii, familiei, sărbătorii și odihnei.

Afacerile și magazinele sunt închise prin lege, se cere îmbrăcăminte modestă și chiar și în insulele rugby-mad, duminica fără sport este respectată cu strictețe.

Insula conservei

Niuafo'ou, o mică insulă cu un vulcan subacvatic atașat, este cunoscută pe scară largă în lumea colecționarilor de timbre sub numele de Tin Can Island.

Insula și-a obținut porecla pentru că nu avea un port ca navele să poată ancora și, timp de zeci de ani, singura modalitate prin care poșta ajungea și pleca era prin intermediul unui înotător puternic care ducea o cutie de biscuiți la navele care treceau.

Deoarece Niuafo'ou nu avea un port de apă adâncă pentru a găzdui navele, livrările poștale se făceau prin prin așa-numitul sistem „Tin Can Mail” de a arunca corespondența peste bord în cutii de biscuiți și preluată de înotătorii locali. Pentru a înota, toganii au adoptat tehnica tradițională de pescuit de a folosi un stâlp de flotabilitate, numit fau, pentru a înota cu cutia de biscuiți sau sau de kerosen la navele aflate în zonă. După ce un rechin a ucis un înotător în 1931, înotul a fost interzis și a trebuit să fie folosite canoe.

Corespondența din anii 1930 și 1940 a devenit obiect de colecție după ce un englez, Charles Ramsey, a devenit primul și singurul om alb care a înotat cu poșta.

Citeste si:
Nicușor Dan, după un concurs între școli din București: ”Dezvoltarea sportului de masă este o necesitate”
Nicușor Dan, după un concurs între școli din București: ”Dezvoltarea sportului de masă este o necesitate”
Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat, duminică, la premierea echipelor finaliste ale unui concurs sportiv desfăşurat între şcolile bucureştene, că dezvoltarea sportului de...
Traian Băsescu a provocat un accident rutier în Capitală și a ajuns la poliție
Traian Băsescu a provocat un accident rutier în Capitală și a ajuns la poliție
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a provocat, duminică dimineață, o tamponare ușoară și a mers să raporteze accidentul la Brigada Rutieră Buucrești. Potrivit...
Comentarii
QAnon
rank 2
Am auzit-0 si eu aici in Canada