Povestea femeii care a falsificat semnătura lui Eduard Hellvig pentru că soțul îi acaparase toți banii. Promitea angajări în SRI cu acte false

O femeie care a păcălit mai multe persoane că le va angaja la SRI prin intermediul soțului său – despre care se lăuda că este un colonel cu funcție importantă în servicul secret – a scăpat „ieftin”, după ce instanța a hotârât că a făcut destulă pușcărie, adică 2 ani și 3 luni. Acesta i-a falsificat semnătura directorului SRI, Eduard Hellvig, precum și pe cea a adjunctului acestuia.

Din actele dosarului rezultă că femeia a săvârșit în acest mod 14 fapte de trafic de influență, pentru 9 dintre ele fiind condamnată 3 ani și 4 luni de închisoare. În timp ce se afla la pușcărie, procurorii au trimis-o în judecată pentru restul de 5 fapte, însă până la o decizie definitivă acesta a obținut liberarea condiționată, la executarea a 27 de luni din totalul de 40 pe care trebuia să le petreacă după gratii.

În perioada 2016-2017, Lenuța Liliana Bărăgan a pretins și a primit de la mai multe persoane, direct sau prin intermediari, în scopul de a le angaja la SRI pe diverse posturi – electrician, șef de protocol, șofer, economist sau economist debutant. Acesta le crea respectivilor convingerea că soțul ei, despre care le spunea că este colonel SRI, le va pune „o vorbă bună” pe lângă departamentul Resurse Umane al instituției.

Iată ce rețin procurorii în rechizitoriu:

• În luna iunie 2017 a pretins suma de 1.000 de euro și a primit jumătate din această sumă - 500 de euro, promiţând că îi va facilita numitului (…) angajarea în cadrul Serviciului Român de Informații pe postul de electrician.
• La data de 24.02.2017 a pretins de la (…) suma de 1.500 de euro prin intermediul aplicaţiei WhatsApp, promiţând că îi va facilita angajarea în cadrul Serviciului Român de Informații pe postul de şef protocol.
• În perioada septembrie-octombrie 2016 a pretins de la (…), prin intermediul martorei (…), suma de 1.000 de euro și a primit pe data de 07.10.2016 suma de 2.300 de lei, promiţând că îi va facilita angajarea în cadrul Serviciului Român de Informații pe postul de şofer.
• În toamna anului 2016 a pretins și a primit de la (…) suma de 1.200 de euro în schimbul promisiunii că îi va facilita angajarea în cadrul Serviciului Român de Informații pe postul de economist.
• În cursul lunii septembrie 2016 a pretins și a primit de la două persoane câte 4.000 de lei pentru a le angaja la SRI, pe fiecare, pe câte un post de economist debutant.

Pe data de 23.03.2022, Lenuța Liliana Bărăgan a declarat în fața instanței de fond că recunoaște faptele astfel cum au fost descrise în rechizitoriu şi dorește ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor depuse.

Femeia a falsificat semnăturile șefului și adjunctului SRI

Din actele dosarului, cu ocazia dezbaterilor pe fond, a reieșit că Lenuța Liliana Bărăgan folosea documente false cu antentul SRI, pe care îl descărcase de pe internet. De asemenea, ea a falsificat semnătura unui general-locotenent al Departamentului de Resurse Umane al SRI, dar și pe cea a directorului general al SRI, Eduard Hellvig.

„Atât semnătura de la rubrica „șeful departamentului de resurse umane, gl. lt. (…)” de pe documentul denumit „Informare” și de contractele de muncă înmânate martorilor (…), (…) și (…), precum și semnătura ce însoțește mențiunea „Aprob, Directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig” sunt falsificate. De asemenea, gl. lt. (…) îndeplinește funcția de adjunct al Directorului Serviciului Român de Informații, iar nu de „șef al departamentului de resurse umane”, astfel că că aceste considerente sunt valabile și în ceea ce privește celelalte documente cu aparență de oficialitate care poartă antetul și sigla SRI”, reține instanța.

Practic, așa-zisa procedură de angajare la SRI a presupus un schimb de documente cu aparență de oficialitate între martori și Lenuța Liliana Bărăgan. După ce primea banii, acesta invoca în fața celor păgubiți diverse pretexte pentru care angajarea lor la SRI era amânată.

De asemenea, fostul soț al femeii a declarat în fața anchetatorilor că nu știa nimic cu privire la acțiunile Lenuței Liliana Bărăgan. El a arătat că este militar, dar nu cu gradul de colonel, că nu a lucrat niciodată la SRI și nici nu a semnat hârtiile de care s-a folosit femeia.

Cum a justificat Lenuța Liliana Bărăgan comiterea faptelor

În fața instanței, Lenuța Liliana Bărăgan a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa în prezenta cauză, astfel cum au fost descrise anterior. Iată ce reține judecătorul în motivarea deciziei:

• „Aceasta a declarat că a luat hotărârea de a comite faptele din nevoia de bani, întrucât fostul său soț controla în mod strict toate veniturile familiale, inclusiv alocația fiicei sale, iar săvârșirea faptelor pentru care este cercetată a constituit o modalitate de obținere a unor venituri cu care își satisfacă nevoile financiare, mai ales cele legate de fiica sa.
• Totodată, aceasta a arătat că a redactat personal toate documentele care au legătură cu Serviciul Român de Informații și pe care le-a pus la dispoziție persoanelor din prezenta cauză, inclusiv cele găsite la domiciliul său cu ocazia percheziției.
• Cât privește modalitatea de concepere a acestora, inculpata a declarat că a luat antetul Serviciului Român de Informații de pe internet, iar conținutul contractelor l-a conceput personal, fără să folosească un model, folosindu-se de propriile cunoștințe pe care le avea în legătură cu forma și conținutul unui contract de muncă.
• Inculpata a semnat personal documentele, folosind în unele cazuri o semnătură fictivă, având ca inspirație semnătura folosită de (fostul soț – n.r.), iar în alte situații a folosit chiar semnătura sa reală.
• În circumstanţiere, a precizat că soţul său (…) care era maistru militar, gestiona întregul buget al familiei, iar ea nu avea acces la banii familiei. Ea are un copil dintr-o căsătorie anterioară și era necesar să îi ia haine, să o ducă la meditaţie și să îi cumpere strictul necesar”, reține instanța.

Condamnată, apoi eliberată după jumătate din pedeapsă

Judecătorul a apreciat că Lenuța Liliana Bărăgan a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei în prezentul dosar, cu vinovăția cerută de lege, nejustificat, iar aceste fapte sunt prevăzute de lege ca fiind infracțiuni.

Magistratul a mai constatat că acesta fusese condamnată în trecut la pedeapsa de la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru sâvârșirea a 9 din cele 14 fapte de trafic de influență comise în perioada 2016-2017, prezentul dosar referindu-se la restul de 5.

„Ea este cercetată pentru 5 din cele 14 acte materiale, comise în perioada 2016 – 2017 şi care au fost cunoscute de organele de cercetare în cauza anterioară. A arătat (inculpata – n.r.) că toată cercetarea a fost efectuată între anii 2017 – 2018, astfel că toată activitatea infracţională a fost cunoscută în cauza în care a fost cercetată anterior şi în care a fost condamnată la pedeapsa pe care inculpata deja a executat-o, fiind liberată condiţionat în septembrie 2022. Totodată, a solicitat a se observa că din caracterizările depuse rezultă faptul că scopul pedepsei aplicate iniţial a fost atins, în sensul că a conştientizat că a greşit în perioada 2016 – 2017, şi-a asumat faptele, le regretă, a depus toate eforturile posibile pentru a-şi îndrepta comportamentul, respectiv, a participat la activităţile desfăşurate în penitenciar, inclusiv la muncă, iar concluziile psihologului atestă că este stabilă din punct de vedere psihic, este readaptabilă şi poate fi reintegrată în societate” se arată în documentul citat.

Pe data de 12.07.2022, judecătorul de la Tribunalul București i-a aplicat Lenuței Liliana Bărăgan o pedeapsă de 3 ani şi 10 luni închisoare, în regim de detenţie.

Instanța de apel a hotărât că femeia a stat destul în pușcărie

Curtea de Apel București a desființat decizia de condamnare pe data de 16.12.2022 și a pronunțat pe numele acesteia o pedeapsă de 3 ani şi 4 luni de închisoare. După toate calculele privind restul de pedeapsă și perioada în care Lenuța Liliana Bărăgan a stat la pușcărie, magistrații au decis că aceasta a executat deja condamnarea și au lăsat-o în libertate.

Mai exact, femeia a executat 27 luni din pedeapsa totală de 40 luni de închisoare.

„Curtea apreciază că inculpata s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate, având în vedere că ulterior momentului liberării condiționate inițiale nu a mai săvârșit alte infracțiuni, că în prezent are un loc de muncă, familie și un domiciliu stabil, dar și faptul că aceasta pare să fi conștientizat necesitatea de a renunța la activitatea sa ilicită, aceasta urmând inclusiv un program integrat de asistenţă psihologică şi socială în penitenciar. În acest context, Curtea consideră că reîncarcerarea inculpatei, mai ales în condițiile în care de la momentul săvârșirii infracțiunii deduse judecății a trecut o perioadă de timp considerabilă, nu ar face decât să se repercuteze în mod negativ asupra procesului de reintegrare socială a acesteia și nu ar aduce vreun beneficiu nici societății în ansamblul său”, reține instanța în decizia definitivă.

Citește și:

„Regina asigurărilor” și finul Elenei Udrea, greu de judecat. Dosarul în care era vizat Dan Hosu, repus pe rol în complet de divergență

Dosarul în care Dan Hosu (soțul defunct al fostei șefe a DIICOT, Giorgiana Hosu) era judecat pentru „afacerea” cu date despre morții din accidentele rutiere a fost repus pe rol vineri, 24...

Unul dintre cele mai mari spitale din România angajează peste 50 de asistenți medicali

Unul dintre cele mai mari spitale din România, Spitalul Județean de Urgență din Cluj, angajează zeci de asistenți medicali. Unitatea spitalicească a anunțat azi că scoate la concurs nu...