Noi episoade din serialul „Petrov” se „toarnă” în sala de judecată. Ce procese îl implică pe fostul președinte Băsescu

Traian Băsescu cere judecătorilor de la Curtea de Apel București, joi 13 octombrie, anularea documentului prin care Serviciul de Protecție și Pază (SPP) i-a retras dispozitivul de apărare. Procesul lui Traian Băsescu are loc după ce aceeași instanță l-a trimis pe fostul președinte la Judecătoria Sectorului 1 pentru a-și lua înapoi vila de la RA-APPS.

Fostul președinte al României a fost declarat de Înalta Curte, definitiv, drept colaborator al Securității cu pseudonimul „Petrov”, motiv pentru care Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS) l-a evacuat din vila de protocol, iar SPP i-a retras dispozitivul de pază – două privilegii pe care Traian Băsescu le avea în virtutea înaltei funcții deținute.

Primul proces, cu privire la evacuare, a avut loc pe data de 7 octombrie, când Curtea de Apel București (CAB) a hotărât că fostul președinte urmează să își rezolve litigiul cu RA-APPS la fel ca orice cetățean, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1. Judecătorii au apreciat că procesul lui Traian Băsescu nu este îndreptat împotriva unui act administrativ (notificarea 22237/28.03.2022), cu o simplă evacuare, așa că au trimis cauza instanței ierarhic inferioare.

Al doilea proces al lui Traian Băsescu, deschis tot pe rolul Secției a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal de la CAB, îndreptat împotriva SPP, are ca obiect anularea altui act (notificarea nr.1029/28.03.2022).

De aceea, la termenul de joi, 13 octombrie, – prima înfățișare – este posibil ca instanța să ridice din oficiu, din nou, problema competenței.

Așa cum s-a întâmplat pe data de 7 octombrie, discuțiile ar putea debuta fix cu tranșarea chestiunii dacă obiectul dosarului e de domeniul Contencios Administrativ sau de domeniul Civil. În funcție de argumentele prezentate de părți – avocații lui Traian Băsescu și reprezentanții SPP – instanța va decide dacă dosarul va rămâne pe rolul CAB sau nu.

În procesul cu RA-APPS, soluția a fost următoarea:

„Admite excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Nesupusă niciunei căi de atac. Pronunţată azi, 7 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei”, se arată în minuta instanței.

Băsescu cere revizuirea hotărârii de colaborator al Securității

În prezent, fostul președinte al României a depus pe rolul Curții de Apel București și o cerere de revizuire a sentinței prin care a fost declarat, pe fond, colaborator al Securității, proces care are termen pe data de 21 octombrie.

Traian Băsescu a deschis mai multe procese pe rolul Curții de Apel București, după ce instanțele l-au declarat colaborator al fostei Securități. Toate au ca obiect pierderea privilegiilor pe care le avea ca fost șef de stat.

La fel ca alți înalți demnitari, Traian Băsescu a semnat la învestire o declarație pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea. Actul i-ar fi putut aduce un dosar penal de fals în declarații după ce în instanță s-a demonstrat contrariul.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis pe 23 martie 2022 că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă, hotărârea fiind definitivă.

CNSAS a susţinut că Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.

Cum a ajuns „Petrov” să fie demascat în instanțe de CNSAS

Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, mai susţinea CNSAS.

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

Traian Băsescu: Nu am știut că mi s-a dat nume conspirativ

În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.

„Avem puncte de vedere total diferite, eu şi CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul”, a spus, atunci, Băsescu.

Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.

„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (...) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.

El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.

„Navele româneşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (...) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”, a menţionat Băsescu.

Politolog, despre sondajele pentru prezidențiale: ”Noi, de fapt, analizăm ceva în orb / Votul util a tot dat rateuri de foarte multe ori”

Sondajele de opinie cu privire la alegerile prezidențiale din 4 mai pot fi denaturate și se poate chiar ajunge la manipularea alegătorilor, avertizează politologul Andrei Țăranu. Nu se poate...

Becali dezvăluie detalii de culise privind „marea împăcare” cu George Simion. ”Mi-a zis, nea Gigi, iartă-mă, am greşit. Asta nu înseamnă acum să mai fim tovarăşi”

Deputatul George Becali, care şi-a dat demisia recent din AUR, spune că liderul formaţiunii, George Simion, l-a sunat în urmă cu două zile să îşi ceară iertare după scandalul dintre ei....