Lider de la Tiraspol, despre posibila contactare a Rusiei pentru asistență militară: "Pentru moment, nu vedem temeiuri"

Separatiștii transnistreni nu văd încă necesitatea să se adreseze către Rusia pentru asistență militară, a declarat așa zisul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, în cadrul unui interviu pentru publicația rusă Interfax.

”Până acum, nu am ridicat problema. Pentru moment, nu vedem temeiuri pentru asta. Operațiunea de menținere a păcii asigură regimul necesar în zona de securitate. Până acum, situația este destul de stabilă, sub control”, a declarat Ignatiev.

În contextul exploziilor produse în regiune în zilele de luni și marți, el a menționat că Tiraspolul se află în contact permanent cu reprezentanții Ministerului de Externe al Rusiei, țară pe care o consideră un garant al păcii și securității în regiune. Întrebat însă de o intergrare a regiunii separatiste în Rusia, Ignatiev a declarat că nu are rost acum să ghicim ce se va întâmpla pe viitor.

”Transnistria și-a ales vectorul dezvoltării spre Rusia, iar gradul de integrare va fi determinat deja în baza expresiei că politica este arta posibilului. Noi singuri vom decide cum vom coopera. Cred că această problemă va fi dezvăluită în viitor la un nivel practic mai larg, de ce să ghicim acum?” a declarat Ignatiev.

Amintim că armata rusă staționează ilegal în regiunea transnistreană deja de 30 de ani. În ciuda cererilor repetate ale Chișinăului de a retrage trupele, Moscova a refuzat, motivând că acestea sunt menite să păstreze pacea în regiune.

Două facțiuni la Tiraspol

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a declarat că în stânga Nistrului există două fracțiuni, una care tinde spre escaladarea conflictului și destabilizarea situației din regiune.

În cadrul emisiunii Puterea a Patra de la postul TV moldovenesc N4, Grosu a declarat că autoritățile de la Chișinău analizează situația din regiune din ultimele două zile și constată că în Transnistria ar exista „un partid (fracțiune – nota red.) al războiului” care vrea escaladarea conflictului, dar și fracțiunea condusă de către actuala administrație care este una mai „moderată” și „înțelege mai bine care pot fi consecințele”.

„Este o încercare a grupării, care mai puțin dorește pace, să destabilizeze situația”, a spus Grosu.

Liderul parlamentului de la Chișinău a precizat că autoritățile au întărit acțiunile pe „linia de frontieră” și au contactat partenerii de dezvoltare privind situația din Republica Moldova: „Suntem cu ochii pe regiunea transnistreană și sper să prevaleze o minte lucidă”.

„Vedem că așa-zisele autorități de acolo au renunțat și la parada de 9 mai, ceea ce ne face să credem că ei înțeleg seriozitatea momentului”, a mai adăugat Grosu.

La fel, președintele Parlamentului a respins declarațiile precum că în spatele provocărilor din Transnistria ar putea sta cineva din Chișinău.

Anterior, și președintele Maia Sandu a declarat că există tensiuni între diferite forțe din interiorul regiunii transnistrene, interesate de destabilizarea situației.

Liderul separatiștilor de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, i-a cerut președintelui Maia Sandu să se abțină de la speculații, concluzii pripite și acuzații nefondate la adresa transnistrenilor.

Ce spun experții

Liderul Partidului Schimbării Ștefan Gligor spune că beneficiarul tensiunilor este Federația Rusă, care-și dorește concentrarea de trupe la granița regiunii transnistrene, pentru a slăbi forțele Ucrainei pe frontul de est. În același timp, reprezentanții Platformei DA spun că situația este mult mai gravă decât a fost prezentată de președintele Maia Sandu după ședința Consiliului Suprem de Securitate, iar Rusia și-ar dori atragerea Republicii Moldova în război, notează IPN.

Liderul Partidului Schimbării spune că nici Chișinăul, nici Kievul și nici măcar Tiraspolul nu-și doresc o escaladare a situației și nu pot fi autorii tentativelor de destabilizare înregistrate în ultimele două zile la Tiraspol și Maiak.

„Dacă vorbim de incidentul de la așa-zisul minister al securității, acolo au fost utilizate lansatoare de grenade care sunt în dotarea doar a Federației Ruse și a armatei transnistrene. Mai mult arată a provocare prost regizată. Ucraina nu este interesată să aibă un alt front și un alt punct fierbinte în acest război. Republica Moldova are capacități militare modeste și a declarat mereu că vrea soluționarea pașnică a conflictului. Regiunea transnistreană, creată din afaceriști care zeci de ani au făcut miliarde, nu cred că are chef de război. Beneficiarul acestei destabilizări prin deducție pare a fi Federația Rusă”, a spus Ștefan Gligor în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben” de la TV8.

„Ne îngrijorează mesajele destul de agresive, războinice de pe rețelele sociale ale unor locuitori din stânga Nistrului. În plus, din punct de vedere militar, stânga Nistrului stă mai bine decât armata națională, pentru că există un depozit de muniții la Cobasna. Este un depozit care din 2004 n-a mai fost monitorizat de către nimeni”, a spus directorul Promo-Lex, Ion Manole.

În același timp, fostul vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea spune că Chișinăul comunică prea puțin cu marii actori implicați direct sau indirect în acest război. Fostul vicepremier spune că Republica Moldova urmărește pasiv evoluțiile din imediata sa vecinătate.

„Miza acestor evenimente nu este regiunea transnistreană, ci Republica Moldova și atragerea ei în război. Ceea ce aș vrea să văd este o comunicare intensă a Republicii Moldova cu țările vecine și partenerii de dezvoltare. Dacă trupele ruse ar ajunge în zona cunoscută drept Basarabia de Sud? E nevoie de comunicare cu Kievului și cu Bucureștiul. Ce ar face România într-o astfel de situație în calitate de stat membru NATO? Urmărim o încercare de a recroi hotarele Europei, iar Republica Moldova nu este jucător, ci doar o piesă”, a spus ex-vicepremierul Alexandru Flenchea.

Ex-deputatul Platformei DA, Chiril Moțpan, spune că scenariul din ultimele zile este similar celui din 1992. Atunci a fost pregătit terenul prin numeroase provocări, care au dus ulterior la declanșarea războiului.

„Nu mi se pare exactă formularea folosită de președintele Maia Sandu că ar fi o reglare între grupări din regiunea transnistreană. Este doar un mesaj pentru a liniști cetățenii. Părerea mea este că ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană este grav, este o premisă a ceea ce se va întâmpla pe viitor. Aceste evenimente îmi amintesc de anul 1992. Conflictul de atunci nu a izbucnit pur și simplu, el a fost pregătit în prealabil”, a spus ex-deputatul Chiril Moțpan.

Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”

Cu o situație pe frontul contra invadatorilor ruși tot mai dificilă și mai vulnerabilă, Ucraina a primit sâmbătă seara, 20 aprilie, și o veste bună. Camera Reprezentanților din Congresul...

Aliatul lui Putin amenință cu apocalipsa nucleară: "O vorbă necugetată, o singură mişcare ar putea provoca un conflict armat"

Dacă Rusia va continua să fie presată de Occident, am putea fi martorii unei apocalipse nucleare, a avertizat joi, 25 aprilie, într-un discurs rostit la Minsk, preşedintele Belarusului,...