Declarațiile din ianuarie făcute de ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, legate de reducerea drastică a numerarului din ciclul tranzacțiilor economice a stârnit un val extins de reacții în rândul agricultorilor care vând marfă în piețele agroalimentare, unde plățile sunt efectuate preponderent cu cash.
În ciuda faptului că șeful de la finanțe a clarificat faptul că se referea mai ales la tranzacțiile din Trezoreria Statului, cultivarea temerilor privind eliminarea completă a numerarului din circulație a fost perpetuată de mai mulți ani și subiectul a devenit unul deosebit de spinos, iar odată ce un reprezentant al Executivului deschide subiectul, particularitățile declarațiilor făcute se pierd imediat.
„Am văzut că se va limita partea de numerar, dar noi la piață cum să vindem, cum să facem tranzacțiile și încasările? Noi ne ducem produsele la drumuri cu duba de marfă, cum încasăm banii? Sper să nu ne oblige să avem un aparat de tip POS, așteptăm și modificările din codul fiscal, de acum încolo ne așteptăm să bubuie diverse modificări în codul fiscal”, a declarat pentru Termene.ro Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt. Conform unei legi intrate în vigoare în 2024, plata cu cardul ar trebui să se poată face peste tot în România, inclusiv la piață. Toți comercianții, persoane fizice autorizate și societăți comerciale au obligația să accepte plăți prin mijloace electronice. Măsura nu îi vizează, însă, și pe producătorii agricoli.
După eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din domeniul agricol prin ”Ordonanța trenuleț”, aceștia se așteaptă la noi modificări ale Codului Fiscal în perioada următoare, relatează Termene.ro. „Dacă este să ne luăm după ce vedem în ”Ordonanța trenuleț”, după ce înțelegem și noi din ea și ce spun analiștii economici, care se pricep mai bine decât fermierii, se pare că nu o să avem un an prea roz.
Toată lumea ne recomandă prudență, să ne reanalizăm business-ul, noi încercăm să facem toate lucrurile acestea. Pe noi, fermierii mici, nu ne afectează partea cu eliminarea facilităților fiscale pentru angajați, dar vor avea de suferit firmele din agricultură și industria alimentară. […] Chiar dacă, poate, calitatea produsului este inferioară, iar prețul mai mic, consumatorul va alege acea marfă”, a precizat Păunel, potrivit sursei citate.
În 2025, fermierii se așteaptă deja și la o scădere globală a vânzărilor din cauza concurenței din ce în ce mai puternice din partea importurilor de fructe și legume. Conform analizei Termene.ro, tranzacțiile cu cash au fost dintotdeauna în vizorul autorităților, existând temerea că se ocolește legea astfel într-o mare măsură.
În plus, plata cu cardul este practicată în general în marile magazine. În rețelele micilor retaileri cu magazine (amplasate de regulă în orașe mici sau în mediul rural), ponderea este de circa 30% din total, plățile cu numerar fiind predominante, în timp ce în satele în care există un singur retailer modern ponderea plăților cash este și de peste 99%.
În luna ianuarie, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat că la nivelul ministerului se fac analize care vizează posibilitatea reducerii „foarte mult” a tranzacţiilor cash „în domenii cu risc major”, el arătând că acestea nu pot fi complet eliminate.
„Cu siguranţă, eliminarea tranzacţiilor cash ajută foarte mult. Şi sunt câteva domenii în care ar trebui să mergem cu prioritate pe aceste elemente. Am început analizele. [...] Va trebui să reducem tranzacţiile cash şi în economia reală. Acolo, cu siguranţă, plafoanele au fost mult discutate. Sunt şi câteva aspecte de constituţionalitate care nu permit să eliminăm complet tranzacţiile cash, dar trebuie să mergem cât se poate de departe pe acest drum şi să reducem în domenii cu risc major. Nu vă spun dacă vom umbla la plafoane, dar cu siguranţă o să venim cu domenii unde vom reduce foarte mult tranzacţiile cash. Nu vă spun acum pentru că este o analiză de câteva zile, am început discuţii de minister. În viitorul apropiat, sigur, o să vin cu aceste măsuri şi propuneri”, a afirmat Tanczos Barna, în cadrul unei intervenții televizate.
Ministrul a adăugat că, în opinia sa, inclusiv în comerţul din mediul rural, este posibil ca tranzacţiile să se facă preponderent prin aplicaţiile bancare şi să fie fiscalizate.
Legislația actuală din România impune limite stricte: plățile între firme nu pot depăși 5.000 de lei per tranzacție și 10.000 de lei pe zi către același partener comercial, în timp ce plățile dintre persoane fizice și juridice sunt plafonate la 10.000 de lei zilnic. De asemenea, tranzacțiile între persoane fizice sunt limitate la 50.000 de lei, în cazul vânzărilor de bunuri sau servicii. Există și excepții pentru anumite entități de stat sau situații reglementate, dar acestea trebuie justificate. Depășirea acestor plafoane atrage sancțiuni financiare semnificative, conform Codului de Procedură Fiscală.
Văd un calculator ultra-performant de 20.000 lei in magazin,
Nu pot să-l plătesc... Vezi tot