Avea dreptul Tudor Chirilă să filmeze șoferul care parcase pe trecerea de pietoni? Ce spune legea VIDEO

Tudor Chirilă, cântăreț, actor, dar și activist civic, a fost în această săptămână, protagonistul unui scandal desfășurat în traficul din București. Totul a început după ce juratul de la concursurile muzicale televizate a văzut că un șofer parcase ilegal, pe trecerea de pietoni.

Revoltat, Chirilă a început să-l filmeze pe șoferul care se afla în mașina respectivă. Imaginile au fost publicate pe contul de Facebook al muzicianului.

Artistul susține că, înainte de a filma, deci de a înregistra, l-a atenționat pe șofer că parcase neregulamentar, însă acesta nu a dat semne că dorește să repare greșeala.

„Poliția Locală Sector 1 nu a răspuns la patru apeluri atât pe Whatsapp, cât și pe fix. Înainte de filmare i-am atras atenția că se află pe trecere de pietoni, nu a părut deranjat, i-am spus că sunt locuri de parcare după colț (cu plată) dar nu a vrut să plece. Apoi l-am filmat, mi-a smuls telefonul din mână, m-a înjurat, am răspuns, am mai sunat la Poliția Locală Sector 1 din nou, fără succes”, a scris Tudor Chirilă, pe pagina sa de Facebook.

Așa cum se observă pe filmare, cei doi protagoniști încep să-și piardă răbdarea.

„Ce vrei, mă, de ce mă filmezi? Ai dreptul să mă filmezi?”, i-a spus șoferul lui Tudor Chirilă. Cântărețul a răspuns că are dreptul să facă asta, pentru că este „pe domeniul public". Apoi, șoferul i-a smuls telefonul din mână lui Chirilă, iar filmarea s-a întrerupt.

Pe scurt, Chirilă reclamă că a fost agresat de șoferul care parcase neregulamentar. De asemenea, șoferul susținea că nu dorește să fie filmat, considerând acest gest drept unul prea intruziv. Astfel, în spațiul public se reia un nou subiect controversat: „Avem voie să filmăm pe domeniu public? Dacă da, în ce condiții?".

Ce spune legea privind protecția datelor cu caracter personal

Pe stradă, deci pe domeniul public, se poate filma, inclusiv oameni, dacă:

- filmările sunt utilizate în scop exclusiv domestic sau personal, nu divulgate public;

- există un temei legal. Astfel, potrivit art. 6 din Regulamentul 2016/679 UE privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR) - persoana vizată și-a dat acceptul să fie filmată; filmarea se realizează pentru încheierea sau derularea unui contract (contract de publicitate pentru realizarea unei reclame, de exemplu); filmarea e necesară pentru îndeplinirea unei obligații legale ce revine celui ce realizează filmarea; există un interes legitim (legal, necesar și proporțional, care să nu afecteze în mod nejustificat drepturile și libertățile persoanelor filate, de exemplu montarea camerelor la parterul unui bloc); pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau a altei persoane fizice (de exemplu, o urgență medicală); pentru îndeplinirea unei sarcini ce servește unui interes public (ce aparține autorităților publice).

În cazul unor fapte ce atrag contravenții, filmarea este permisă, dar fără distribuirea înregistrării în mod public, pe internet. În caz contrar, autorul filmării poate fi sancționat, pentru nerespectarea Regulamentului GDPR. De asemenea, persoana prejudiciată poate solicita daune morale din partea autorului filmării.

Totodată, Regulamentul GDPR, respectiv sancțiunile inerente nu se aplică dacă faptele surprinse cu ajutorul dispozitivului de filmare sunt importante pentru viața comunității, dacă filmarea „privește date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată", se arată în art. 7 din Legea 190/2018. Practic, este vorba despre „asigurarea unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și dreptul la informație, prelucrarea în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare".

Este legal să filmezi o persoană în spațiul public? Dacă da, în ce condiții

Toni Neacșu, avocat, fost judecător, susține că modul în care a acționat Tudor Chirilă reprezintă o formă de hărțuire.

„Filmarea unei persoane oarecare în public, fără acordul ei și mai ales diseminarea publică a acestor imagini constituie o formă de hărțuire tot mai întâlnită pe rețelele sociale. Intenția de umilire a acesteia, pentru greșeli reale sau închipuite, este evidentă, pentru că un om care crede în reguli egale pentru toată lumea se mulțumește să anunțe autoritățile, nu face dreptate de unul singur", a declarat Toni Neacșu, pentru Ziare.com.

Șoferul filmat fără acordul său ar putea acționa în instanță împotriva lui Tudor Chirilă.

„Persoanele cărora le este afectat astfel dreptul la propria imagine ar trebui să-și cunoască drepturile și să solicite despăgubiri civile în instanță, până ce toți justițiarii de ocazie învață pe buzunarul lor că viața în societate presupune și respectul pentru ceilalți.

Dacă oamenii ar fi conștienți de drepturile lor, de a fi anonimi chiar si pe stradă, dacă asta își doresc, atunci poate fuga disperată a influencerilor după vizualizări i-ar costa suficient de mult pe cei din urmă cât sa învețe respectul pentru intimitatea imaginii celorlalți, fie și în spațiul public", a mai precizat juristul.

Totodată, șoferul, dacă a fost agresiv, ar putea să răspundă nu doar pentru mașina parcată ilegal, ci și pentru presupusele abuzuri comise împotriva lui Chirilă.

„Pe de altă parte, evident, lovirea sau agresarea fizică a unei persoane, dacă au existat, nu pot fi justificate nici măcar de existența unei pretinse provocări. Dreptatea nu o facem singuri", a concluzionat Toni Neacșu.

Avocatul Ilie Dorin susține, de asemenea, că Tudor Chirilă a procedat legal până la un punct în această situație. Juristul face referire la starea de conflict pe care cântărețul ar fi alimentat-o.

„Sunt mai multe aspecte la mijloc. În primul rând, da, avem voie să filmăm pe spațiul public, în aproape orice context și situație. Dar nu avem voie să facem pe polițistul. Nu este îngăduit să ne facem dreptate singuri. În statul de drept, doar autoritățile pot interveni și gestiona astfel de situații. A filma în mod pasiv e una și a interveni peste cel care parchează neregulamentar sau face orice altă faptă contravențională este alta. În cazul expus, nu doar s-a filmat, ci cel care filma a intervenit și a cerut explicații celui care parcase. Ori explicații unei persoane, unui contravenient, poate cere doar un polițist", a declarat Ilie Dorin, pentru Ziare.com.

În astfel de situații, ambele părți din conflict pot fi sancționate, potrivit avocatului.

„Înțeleg indignarea, pe care și eu o am față de unele fapte ce se petrec sub ochii mei, dar puterea de a interveni aparține doar poliției. Dacă s-a contactat poliția și nu a venit, atunci vorbim de impotența organelor statului, dar asta este o problemă deja notorie în România.

Mai mult, astfel de filmări în care cel care filmează nu doar filmează, ci face anumite acte de provocare celui filmat, sunt la limita contravenției ori infracțiunii. Mai exact, chiar cel care filma și cel filmat pot fi acuzați si sancționați contravențional sau penal pentru acte de tulburare a liniștii publice. Între ei se poate pune și problema unor infracțiuni de furt de telefon și/sau amenințare, dacă bunul nu i se restituie și dacă amenințarea este de natură să îi stârnească celui care filma o temere privind viața sa - este vorba de o temere serioasă, nu doar de o indignare de moment", a mai precizat Dorin.

În concluzie, avocatul sfătuiește cetățenii ca, în astfel de situații, să apeleze la organele abilitate.

„Este recomandat ca în astfel de situații ori să trecem pe lângă aceste persoane și să ne facem că plouă frumos afară, ori doar să chemăm poliția, ori doar să filmăm, dar niciodată nu este recomandat să intervenim și să intrăm în dialog cu astfel de persoane care sunt dispuse să amplifice conflictul, ele având deseori poftă și dispoziție de scandal. Se poate genera un conflict ce poate avea urmări grave: loviri, violențe, distrugeri, chiar și mai rău. Este indicat să nu se intre în niciun dialog și niciun conflict cu astfel de persoane", a precizat avocatul.

Scandal la Spitalul Colentina după ce mai multe persoane au vrut să intre la un pacient, deși nu era program de vizite. A intervenit Poliția

A fost scandal vineri după amiază, 4 octombrie, la Spitalul Colentina din Capitală. Patru persoane, trei femei şi un bărbat, care au vrut să intre la un pacient, deşi nu era program de...

Şapte persoane au fost reţinute în București pentru trafic de droguri. Ilegalitățile aveau loc în casa liderului grupării

O grupare specializată în traficul de droguri a fost destructurată în Bucureşti, de către poliţiști şi procurii DIICOT. Operaţiunile se derulau în casa liderului, în Sectorul 1, care...