Depresia, printre afecțiunile grave care îl țin departe de pușcărie pe torționarul Tudor Stănică

Torționarul Tudor Stănică – fost şef al Direcţiei de Cercetare Penală a Miliţiei, condamnat în 2003 la 10 ani de pușcărie pentru complicitate la omor în legătură cu uciderea disidentului Gheorghe Ursu în timpul anchetei – a reușit pentru a 18-a oară să își amâne cu un an executarea pedepsei. Tudor Stănică ar putea intra în istorie drept cel mai longeviv condamnat cu afecțiuni grave, printre care și episoade de depresie.

În fiecare început de an, cu precizia unui calendar astronomic, avocații lui Tudor Stănică fac cerere de amânare a executării pedepsei pronunțate de Curtea de Apel București în 2003 pe numele fostului milițian, în prezent în vârstă de 83 de ani.

De fiecare dată avocații susțin că Tudor Stănică este în imposibilitatea executării pedepsei din cauza afecţiunilor de care suferă, iar tratamentul nu poate fi administrat în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi nici sub pază în instituţii sanitare ale Ministerului Sănătăţii.

Pe data de 13 ianuarie 2022, Curtea de Apel București a emis Hotărârea nr. 5/2022, prin care i-a mai acordat lui Tudor Stănică un an de libertate, până în 2023.

„Dispune prelungirea întreruperii executării pedepsei de 10 ani închisoare aplicate condamnatului prin sentinţa penală nr. 49/14.07.2003 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 4403/2003 a Curţii Supreme de Justiţie, pe o durată de 1 an, începând cu data de 12 aprilie 2022 (dată la care expiră întreruperea executării pedepsei dispusă anterior prin sentinţa penală nr. 15/F/26.01.2021 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală)”, se arată în minuta deciziei.

De când își amână pedeapsa milițianul Tudor Stănică

Tehnic, este a 20-a hotărâre prin care lui Stănică I se amână executarea pedepsei din 2003, de 10 ani de închisoare, fiind ani în care instanța a amânat încarcerarea cu câteva luni. Celelalte sunt:

1. 143/16.12.2004
2. 64/10.06.2005
3. 123/22.09.2005
4. 7/23.01.2006
5. 85/23.06.2006
6. 178/07.11.2006
7. 237/12.11.2007
8. 303/25.11.2008
9. 365/14.12.2009
10. 56/F/02.02.2011
11. 49F/07.02.2013
12. 109F/13.03.2013
13. 79F/05.02.2014
14. 35F/25.02.2016
15. 43F/10.03.2017
16. 6F/16.01.2018
17. 27F/06.02.2019
18. 2F/2020 din 15.01.2020
19. 15/2021

Ziare.com a consultat motivarea deciziei nr. 15/2021 de pe portalul ReJust.ro pentru a vedea care sunt afecțiunile care îl țin pe Tudor Stănică departe de pușcărie încă din 2003.

Care sunt afecțiunile medicale ale torționarului

„Petentul-condamnat (…) (n.r. – Tudor Stănică) suferă de afecţiuni multiple de natură cardiovasculară şi neurologic-psihiatrică, care sunt nevindecabile şi cu o evoluţie deteriorativă, determinând dependenţă socială, fiind necesară îngrijirea sa permanentă din partea unor terţe persoane, iar aceste boli presupun internări periodice în unităţi sanitare de profil ce aparţin reţelei sanitare a Ministerului Sănătăţii. Raportul de nouă expertiză medico – legală a concluzionat că sunt îndeplinite din punct de vedere medical criteriile prevăzute de art. 592 rap. la art. 589 alin. 1 lit. a C.p.p., apreciindu-se totodată că internarea medicală sub pază permanentă este irealizabilă în mod concret, întrucât ar fi de natură nu numai să agraveze prognosticul şi aşa rezervat, cu reducerea speranţei de viaţă, dar şi să nu permită atingerea scopului special al aplicării pedepsei cu închisoarea. De asemenea, s-a concluzionat că petentul-condamnat (…) se află în imposibilitatea executării imediate şi de perspectivă a pedepsei privative de libertate în regim penitenciar pe o perioadă de cel puţin 1 an de zile”, se arată în motivarea instanței.

Totuși, ce afecțiuni i-au descoperit medicii lui Tudor Stănică în urma controlului? Ele sunt menționate în documentul citat:

• Demenţa în boala Alzheimer, forma atipică sau mixtă
• Diabet mellitus tip 2 cu control slab
• Tulburare depresivă recurentă, episod actual moderat
• Alte boli multiple ale valvelor;
• Hipertensiunea esenţială (primară);
• Cardiopatie ischemică cronică, nespecificată;
• Sechelele infarctului cerebral.

Ce rol a jucat Tudor Stănică în uciderea disidentului Gheorghe Ursu

Fostul şef al Direcţiei de Cercetare Penală a Miliţiei, colonelul (r) Tudor Stanică a fost condamnat în anul 2003 la 10 ani de închisoare pentru implicare în uciderea disidentului Gheorghe Ursu. Potrivit procurorilor, în noiembrie 1985, Tudor Stănica şi Mihail Creangă au cerut şi determinat doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Radu Gheorghe, „să exercite acte de violenţă” împotriva inginerului Ursu. Cei doi l-au torturat pe disident în infama „catanga”, o aripă a Arestului Miliției Capitalei în care erau închiși opozanții regimului comunist. Gheorghe Ursu a fost ucis în bătaie de cei doi deținuți introduși în celulă anume pentru a-l tortura.

Marian Clită și Radu Gheorghe au fost condamnați imediat după Revoluție.

„Am primit dispoziții să execut un regim de teroare asupra lui Gheorghe Ursu... În urma unor angajamente de colaborare cu organele de Miliție și Securitate... trebuia să ne spună tot ce știa și făcuse cu privire la acele note... în care și-a adus dezacordul față de regimul ceaușist... Noi trebuia să aflăm și eventualele rețele care l-au ajutat pe Gheorghe Ursu să scoată materiale scrise din țară cu direcția unor cotidiene occidentale sau posturi de radio care făceau denigrări la adresa regimurilor comunisto-totalitare din Est”, recunoștea Marian Clită, ucigașul lui Gheorghe Ursu.

Clită a fost trimis după gratii pentru alt omor comis după ce și-a ispășit o parte din pedeapsa de 20 de ani de închisoare la care a fost condamnat în anul 2000 pentru crima din 1985. În prezent, Marian Clită execută în România o pedeapsă de 14 ani de închisoare după ce a ucis în bătaie o stewardesă în Danemarca în 2010.

În august 2016, Parchetul General i-a trimis în judecată pentru crime împotriva umanității pe Marin Pîrvulescu (maior în rezervă), Vasile Hodiş (colonel în rezervă), ambii fiind foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului. Alături de ei au fost deferiți justitiției și George Homoştean (fost ministru de interne), precum și Tudor Postelnicu (șef al Departamentului pentru Securitatea Statului în timpul regimului Ceaușescu). Numai că ultimii doi au murit înainte ca dezbaterile pe fond să înceapă la Curtea de Apel București. La sfârșitul procesului pe fond, Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș au fost achitați, iar acum procesul se judecă în apel la Înalta Curte.

Cine a fost disidentul Gheorghe Ursu

Motivul pentru care Gheorghe Ursu a ajuns în beciurile Securității l-a constituit faptul că acesta a trimis o scrisoare către Radio Europa Liberă prin care a avertizat locatarii blocurilor avariate de cutremurul din 1977 asupra gradului de periculozitate în care aceste clădiri au fost lăsate de regimul Ceaușescu.

Gheorghe Ursu îl acuza direct pe dictator că a dat ordinul de sistare a lucrările de consolidare la blocurile respective.

În plus, Gheorghe Ursu făcea parte dintr-un cerc de intelectuali care desfășurau – în viziunea autorităților comuniste – o „intensă activitate de propagandă dușmănoasă” împotriva regimului.

Problema era că Nicolae Ceaușescu dăduse ordin la începutul anilor '80 ca în România să nu mai „existe deținuți politici”, iar organele de Securitate căutau, de atunci, să îi salte pe disidenți sub acuzații de drept comun, cum e cea de „deținere ilegală de valută” în cazul lui Gheorghe Ursu.

Scandal electoral la Sibiu. Unul dintre candidații la locale, bătut cu biciul de fratele primarului VIDEO

Scandalul a avut loc în localitatea sibiană Brădeni. Candidatul PSD la primărie, Dan Braga, a filmat mai multe clipuri video în curțile familiei actualului edil, fără, însă, a primi...

Robert Negoiță, dispus să-i ia locul lui Cătălin Cîrstoiu în cursa pentru Primăria Capitalei. "Dacă partidul o cere, da"

Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, a declarat, joi, 18 aprilie, la Realitatea Plus, că este dispus să candideze la Primăria Capitalei în locul lui Cătălin Cîrstoiu, dacă PSD îi cere...