Torționarul Tudor Stănică obține a 21-a amânare a executării pedepsei. Milițianul, printre puținii condamnați pentru uciderea disidentului Gheorghe Ursu MOTIVARE

Vineri, 11 August 2023, ora 21:30
4345 citiri
Torționarul Tudor Stănică obține a 21-a amânare a executării pedepsei. Milițianul, printre puținii condamnați pentru uciderea disidentului Gheorghe Ursu MOTIVARE
Tudor Stănică (stânga) n-a făcut nici măcar o zi de pușcărie din condamnarea de 10 ani primită în 2003. FOTO: captură YouTube.com

Torționarul Tudor Stănică (milițian-șef, condamnat în 2003 la 10 ani de pușcărie pentru complicitate la uciderea disidentului Gheorghe Ursu) a reușit pentru a 21-a oară să își amâne executarea pedepsei pe motive medicale. Decizia vine din partea instanței care a pronunțat pe fond achitarea securiștilor Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș, confirmată recent de Înalta Curte.

Judecătorii i-au acordat lui Tudor Stănică a 21-a amânare a executării pedepsei de 10 ani de închisoare pronunțată în 2003 și, printre rânduri, i-au garantat și admiterea cererilor ulterioare.

„Petentul-condamnat se află în imposibilitatea executării atât imediate, cât şi de perspectivă a pedepsei privative de libertate în regim penitenciar”, au notat magistrații în motivarea deciziei.

Ca în fiecare an, Tudor Stănică (84 de ani) vine cu analizele medicale, din care rezultă un lung șir de afecțiuni: unele grave, altele mai puțin grave.

Medicii îi trec lui Tudor Stănică și bolile de care nu mai suferă, cum ar fi un cancer de prostată de care a scăpat în 2005 sau o veche fractură de coloană, în prezent vindecată, detalii care lungesc artificial lista de afecțiuni.

Același scop par a avea și menționarea afecțiunilor irelevante din punctul de vedere al executării pedepsei cum ar fi cataracta oculară, boala Dupuytren (care duce la îndoirea degetelor spre interiorul palmei) sau hipoacuzia bilaterală - mai pe românește că Tudor Stănică nu mai aude bine nici cu urechea stângă, nici cu cea dreaptă.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

În acest fel, fostul șef al Direcției Cercetări Penale a Miliției îi convinge pe judecători că e atât de bolnav, încât nu poate să facă pușcărie.

Lista afecțiunilor lui Stănică, „lungită” cu boli vindecate

Potrivit ultimelor analize depuse la dosar, Tudor Stănică suferă de:

  • tulburare neurocognitivă majoră fond mixt (demenţă în boală Alzheimer).
  • tulburare afectiv-depresivă recurentă cu ideaţie autolitică episodică;
  • insuficienţă cardiacă (ventriculară stângă) clasa III
  • boală cardiacă ischemică cronică cu infarct miocardic în antecedente (2001) şi angor pectoris clasa III SCC;
  • patologie valvulară degenerativă: insuficienţă mitrală prin calcificări de inel mitral posterior, boală aortică (stenoză medie, insuficienţă grad iii/iv), insuficienţă tricuspidiană gr. III/IV;
  • hipertensiune arterială esenţială grad III;
  • bradicardie sinusală (boala nodului sinusal);
  • aritmie extrasistolică ventriculară izolată;
  • anevrism de ventricul stâng (vârf şi distal), cu hipertensiune pulmonară moderată;
  • ateroscleroză sistemică cu determinări predominant aortice, coronariene, carotidiei bilaterale şi a vaselor cerebrale (cu atrofie predominant corticală cerebro-cerebeloasă);
  • sechele post accidente vasculare cerebrale cu infarcte lacunare şi atacuri ischemii tranzitorii;
  • sindrom vertebro-bazilar;
  • diabet zaharat tip 2;
  • hipoacuzie bilaterală (presbiacuzie);
  • cataractă bilaterală; coroidoză miopică;
  • boală artrozică vertebro-periferică; discopatie vertebrală toraco-lombară (cu modificări degenerative şi tasări vertebrale); coxartroză bilaterală; osteoporoză;
  • boală Dupuytren mâna stângă;
  • chist renal stâng, parapielic; microlitiază rinichi drept;
  • hemangioame hepatice;
  • neoplasm (carcinom tranziţional) de vezică urinară (pTlG2) şi uretră prostatic (pTaG2): operat (endoscopic) - 3 august 2004, chimiotratat (9 serii); reoperat - 03.2005;
  • adenom de prostată cu sângerări în antecedente;
  • dislipidemie mixtă cu hipertrigliceridemie;
  • veche fractură coloană vertebrală nivel Tu (evidenţiată imagistic în 21.05.2014 consolidată.

Curtea: Nu poate executa pedeapsa nici în prezent, nici în perspectivă

Judecătorii i-au amânat din nou lui Tudor Stănică executarea pedepsei, notând că au descoperit printre afecțiunile de care acesta suferă boli de inimă care nu pot fi tratate în spitalele ANP.

  • „Raportul de nouă expertiză medico-legală a concluzionat în sensul că patologia complexă şi redutabilă rezultată din intercondiţionarea detrimentală afecţiunilor menţionate, cu referire în principal la entitatea cardiovasculară (pct. 2) care determinat, prin consecinţele anoxic-ischemice cardiace (pct. 2.1) şi cerebrale (pct. 4) disfuncţionalităţi ale funcţiei inimii, cu riscul morţii subite ca urmare a unei tulburări major a ritmului cardiac şi în sfera neurologică-psihiatrică care, nefiind vindecabile şi caracterizat prin evoluţie deteriorativă, determină de dependenţă socială consecutivă lipsei autonomii personale (autoîngrijirea fiind compromisă la nivel elementar) şi a funcţionalităţii sociale precare, astfel încât este necesară îngrijirea permanentă din partea unor terţe persoane, impune, cu atât mai mult cu cât evoluează pe fondul unui organism vârstnic, dismetabolic (pct. 6 şi 15), osteoporotic-artopatic (pct. 3), cu tulburări de percepţie auditiv (pct. 7)-vizuale (pct. 8), cu asigurarea unei asistenţe medicale strict personalizate adaptată specificului morbid general, din care internările periodice în unităţi medicale de specialitate, pentru ameliorarea simptomatologiei, nu constituie o excepţie, astfel încât să se poată continua pe fondul patologic menţionat supravieţuirea, prin încetinirea ritmului natural de degradare biologică.
  • Raportul de nouă expertiză medico-legală a mai concluzionat în sensul că sunt îndeplinite condiţiile criteriului medical al instituţiei prevăzute de art. 592 rap. la art. 589 alin. 1 lit. a C.pr.pen., cu atât mai mult cu cât ipotetica internare sub pază permanentă este irealizabilă în mod concret în cazul de faţă, dat fiind faptul că, pe de o parte, această instituţie juridico-medicală nu poate fi asigurată pe timp indefinit (cvasipermanent), iar, pe de altă parte, mediul de detenţie, cu referire la timpul în care condamnatul nu s-ar afla internat sub pază permanentă, iar asistenţa medicală ar trebui să fie acordată în cadrul reţelei sanitare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prin specificul său, ar agrava evoluţia bolilor, cu reducerea speranţei de viaţă a pacientului. De asemenea, s-a concluzionat în sensul că petentul-condamnat se află în imposibilitatea executării atât imediate, cât şi de perspectivă a pedepsei privative de libertate în regim penitenciar pe o perioadă de cel puţin 1 an.
  • Curtea, având în vedere concluziile raportului de nouă expertiză medico-legală menţionate mai sus, constată că este îndeplinită prima condiţie prevăzută de art. 589 alin. 1 lit. a C.pr.pen. pentru a se putea dispune întreruperea executării pedepsei, respectiv aceea ca persoana condamnată să sufere de o boală care să nu poată fi tratată în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi care face imposibilă executarea imediată a pedepsei, iar specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente în reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii.
  • Totodată, Curtea apreciază ca fiind îndeplinită şi cea de-a doua condiţie prevăzută de textul de lege, respectiv aceea ca întreruperea executării şi lăsarea în libertate să nu prezinte un pericol pentru ordinea publică, având în vedere vârsta înaintată a petentului-condamnat (84 de ani), multiplele afecţiuni de care suferă, dar şi faptul că de la momentul condamnării sale definitive prin sentinţa penală din 14.07.2003 (…) nu a mai săvârşit alte infracţiuni.
  • Dispune prelungirea întreruperii executării pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată petentului-condamnat prin sentinţa penală din 14.07.2003 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. din 10.10.2003 pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, pe o durată de 1 an, începând cu data de 12 aprilie 2023”, se arată în motivare.

Ce rol a jucat Tudor Stănică în uciderea disidentului Gheorghe Ursu

Fostul şef al Direcţiei de Cercetare Penală a Miliţiei, colonelul (r) Tudor Stănică a fost condamnat în anul 2003 la 10 ani de închisoare pentru implicare în uciderea disidentului Gheorghe Ursu.

Potrivit procurorilor, în noiembrie 1985, Tudor Stănică şi Mihail Creangă (foto) au cerut şi determinat doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Radu Gheorghe, „să exercite acte de violenţă” împotriva inginerului Ursu.

Cei doi l-au torturat pe disident în infama „Catanga”, o aripă a Arestului Miliției Capitalei în care erau închiși opozanții regimului comunist.

Gheorghe Ursu a fost ucis în bătaie de cei doi deținuți introduși în celulă anume pentru a-l tortura.

Cine a răspuns și cine nu pentru uciderea disidentului

Marian Clită și Radu Gheorghe au fost condamnați imediat după Revoluție.

„Am primit dispoziții să execut un regim de teroare asupra lui Gheorghe Ursu... În urma unor angajamente de colaborare cu organele de Miliție și Securitate... trebuia să ne spună tot ce știa și făcuse cu privire la acele note... în care și-a adus dezacordul față de regimul ceaușist... Noi trebuia să aflăm și eventualele rețele care l-au ajutat pe Gheorghe Ursu să scoată materiale scrise din țară cu direcția unor cotidiene occidentale sau posturi de radio care făceau denigrări la adresa regimurilor comunisto-totalitare din Est”, recunoștea Marian Clită, ucigașul lui Gheorghe Ursu.

Clită (foto) a fost trimis după gratii pentru alt omor comis după ce și-a ispășit o parte din pedeapsa de 20 de ani de închisoare la care a fost condamnat în anul 2000 pentru crima din 1985. În prezent, Marian Clită execută în România o pedeapsă de 14 ani de închisoare după ce a ucis în bătaie o stewardesă în Danemarca în 2010.

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, au primit sentința definitivă joi, 27 iulie 2023, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Instanța supremă a decis să respingă ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de părţile civile din acest dosar, astfel că Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş (foto) au fost achitați definitiv.

De ce l-au asasinat comuniștii pe inginerul Gheorghe Ursu

Motivul pentru care Gheorghe Ursu a ajuns în beciurile Securității l-a constituit faptul că acesta a trimis o scrisoare către Radio Europa Liberă prin care a avertizat locatarii blocurilor avariate de cutremurul din 1977 asupra gradului de periculozitate în care aceste clădiri au fost lăsate de regimul Ceaușescu.

Gheorghe Ursu îl acuza direct pe dictator că a dat ordinul de sistare a lucrările de consolidare la blocurile respective.

În plus, Gheorghe Ursu făcea parte dintr-un cerc de intelectuali care desfășurau – în viziunea autorităților comuniste – o „intensă activitate de propagandă dușmănoasă” împotriva regimului.

Problema era că Nicolae Ceaușescu dăduse ordin la începutul anilor '80 ca în România să nu mai „existe deținuți politici”, iar organele de Securitate căutau, de atunci, să îi salte pe disidenți sub acuzații de drept comun, cum e cea de „deținere ilegală de valută” în cazul lui Gheorghe Ursu.

Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

Începe revizuirea rușinoasei decizii a Înaltei Curți în dosarul disidentului Gheorghe Ursu. Fiul inginerului ucis de securiști: „Prin urmare, noi toți am visat acea teroare!”
Începe revizuirea rușinoasei decizii a Înaltei Curți în dosarul disidentului Gheorghe Ursu. Fiul inginerului ucis de securiști: „Prin urmare, noi toți am visat acea teroare!”
Familia disidentului anticomunist Gheorghe Ursu și procurorii Parchetului Curții de Apel încercă să desființeze în instanță hotărârea plină de cinism a Înaltei Curți, în care...
Ce partide câștigă și care pierd într-un sistem cu două tururi pentru alegerea primarilor. ”La București există șansa să câștige al doilea candidat”
Ce partide câștigă și care pierd într-un sistem cu două tururi pentru alegerea primarilor. ”La București există șansa să câștige al doilea candidat”
Alegerea primarilor în două tururi a fost la un moment dat un subiect foarte dezbătut pe scena politică și în spațiul public. Ideea a fost însă abandonată după alegerile locale din...
#Tudor Stanica, #intrerupere pedeapsa, #Gheorghe Ursu disident, #vasile hodis securitate, #Marin Parvulescu securitate, #securisti Romania , #justitie