Marile scandaluri care o au in prim-plan pe procuroarea Adina Florea. Tudorel Toader a dorit-o cu ardoare in fruntea DNA

Miercuri, 13 Ianuarie 2021, ora 00:01
10651 citiri
Marile scandaluri care o au in prim-plan pe procuroarea Adina Florea. Tudorel Toader a dorit-o cu ardoare in fruntea DNA

Sectia pentru procurori a CSM a decis marti, 12 ianuarie, sesizarea Inspectiei Judiciare cu privire la procurorul Sectiei speciale, Adina Florea, pe care o acuza de "exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta", pentru plasarea sub control judiciar a Laurei Codruta Kovesi si a lui Alfred Savu.

Insa erorile judiciare din cele doua proceduri nu sunt singurele scandaluri in care a fost implicata Adina Florea, cea care, in urma cu doi ani, era propunerea ministrului Tudorel Toader pentru sefia DNA.

Cristian Ban, fost vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a cerut marti, 12 ianuarie, in sedinta CSM sesizarea Inspectiei Judiciare fata de procuroarea Adina Florea de la Sectia Speciala. "Masura a fost dispusa in urma publicarii in mass media, prin intermediul mai multor articole de presa, a considerentelor retinute in cuprinsul hotararilor judecatoresti pronuntate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care au fost admise, in anul 2019 si anul 2020, contestatiile formulate impotriva masurii preventive a controlului judiciar dispus fata de doamna procuror Laura Codruta Kovesi si domnul procuror Alfred Savu," arata CSM.

Neregulile si carentele grave subliniate in cele doua decizii ale Curtii Supreme, prin care a fost ridicata masura controlului judiciar fata de Kovesi si Savu, nu sunt insa singurele scandaluri in care a fost implicata fosta procuroare de la Constanta.

Adina Florea, desfiintata de procurorii CSM

In septembrie 2018, ministrul Justitiei de atunci, Tudorel Toader, o propunea pe Adina Florea, o procuroare putin cunoscuta de la Constanta, sa preia sefia DNA dupa ce reusise inlaturarea Laurei Kovesi din aceasta functie. "Nu s-au exercitat niciodata presiuni asupra mea. Mi-e greu sa cred ca dupa 28 ani va putea exercita cineva presiuni asupra mea", declara aceasta la data respectiva. Iar tatal acesteia, consilier local din partea PSD, declara ca fiica sa "va face ordine la DNA".

Este deja stiut ca ministrul Toader o va propune pe Adina Florea la sefia DNA de trei ori, numirea ei fiind respinsa de catre seful statului de tot atatea ori. "Romania nu poate face pasi inapoi in lupta anticoruptie, DNA are nevoie de o persoana independenta, care sa-si asume aceasta lupta grea. Nu e posibil sa facem pasi inapoi. (...) Are un aviz negativ de la CSM, care contine lucruri care trebuie sa ne dea de gandit", spune atunci Klaus Iohannis.

In fapt avizul negativ primit din partea CSM a fost unul din cele mai dure documente emise de consiliu. Referitor la aptitudinile manageriale necesare functiei pentru care Adina Florea a candidat, Sectia pentru procurori din CSM a remarcat, cu ocazia interviului, "o rezistenta scazuta la stres, o capacitate de analiza si de sinteza redusa, precum si anumite sincope in raportarea sa la anumite valori, precum onestitatea si impartialitatea, atribute indispensabile personalitatii managerului".

Potrivit Sectiei, aceasta face confuzii referitoare la notiunea de independenta si "nu a demonstrat o constientizare adecvata a diferentei si interdependentei dintre principiul independendei procurorului si cel al subordonarii ierarhice".

Procurorii dau ca exemplu afirmatia Adinei Florea potrivit careia "Eu nu am fost niciodata procuror independent, lucrez in Ministerul Public".

"Confuzia doamnei procuror este cu atat mai grava cu cat denota o atitudine ideatica submisiva, care nu este congruenta cu calitatile necesare persoanei ce va detine cea mai inalta functie de la nivelul Directiei Nationale Anticoruptie", mai arata Sectia de procurori a CSM, care subliniaza ca "transmiterea unui mesaj public ce denota existenta unor factori externi cu posibile influente decizionale, poate genera un impact negativ asupra increderii justitiei".

Cazul publicarii protocolului secret SRI-Parchet

In luna mai a anului 2019, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) a clasat dosarul in care procurorul Adinei Florea era suspectata ca i-ar fi dat lui Darius Valcov spre publicare o copie dupa protocolul secret SRI-Parchet.

Darius Valcov, pe atunci consilerul premierului Dancila, a publicat pe pagina sa de Facebook protocolul incheiat intre Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) si Serviciul Roman de Informatii (SRI) la data de 7 decembrie 2016. Documentul era insa unul clasificat, prin urmare SRI a facut plangere penala la DIICOT. Parchetul general (PG), Sectia de urmarire penala si criminalistica (SUPC), a deschis un al doilea dosar penal pentru a depista cine i-a dat protocolul lui Valcov.

PG avea informatii ca protocolul a fost sustras din camera documentelor clasificate de la Parchetul Curtii de Apel Constanta. Adina Florea era adjunctul procurorul general al PCA Constanta si sefa structurii de securitate a acestui parchet, adica direct responsabila cu documentele clasificate.

Parchetul general a deschis initial un dosar in rem, pe care l-a declinat ulterior catre DIICOT, motivand ca faptele arata savarsirea unei infractiuni de divulgare, care presupune intentie, nu neglijenta in pastrarea informatiilor secret de stat. Odata cu modificarile legilor justitiei si operationalizarea Sectiei speciale de anchetare a infractiunilor in Justitie, unde Adina Florea este procuror-sef adjunct, DIICOT a fost nevoit sa predea acest dosar SIIJ.

Practic, procurorii din subordinea Adinei Florea o ancheteaza pe sefa lor. In paralel cu aceasta ancheta, Augustin Lazar a cerut Inspectiei Judiciare sa faca verificari in cazul Adinei Florea, care era sefa structurii de securitate a parchetui din Constanta, adica direct responsabila cu documentele clasificate.

In ianuarie 2019, Inspectia Judiciara a clasat verificarile din acest caz. Ulterior, procurorul general de la acea data, Augustin Lazar a cerut Curtii de Apel redeschiderea dosarului clasat de inspectia judiciara. In cererea sa apar declaratiile mai multor martori, incriminatoare la adresa Adinei Florea.

Augustin Lazar arata ca din declaratiile unui procuror si a doi grefieri de la Parchetul Curtii de Apel Constanta ar rezulta ca Adina Florea a fost cea care a fotocopiat documentul clasificat care a ajuns la politician. Valcov a publicat protocolul secret pe Facebook, iar Tudorel Toader a invocat acest document in declansarea procedurii de revocare a procurorului general.

In cererea adresata magistratilor, Augustin Lazar face apel la mai multe declaratii date de grefieri si procurori in cadrul primei faze a anchetei penale, unde a fost vizata Nicoleta Ichim, prim grefier la Parchetul Curtii de Apel Constanta, desemnata cu gestionarea documentelor clasificate. "Din declaratiile date de prim-grefierul PCA Constanta, Ichim Nicoleta, in calitate de martor/suspect, a rezultat ca, in decursul lunii mai 2018, doamna procuror Florea Adina i-a solicitat o copie de pe copia protocolului din 2016, incheiat intre PICCJ si SRI, si, desi stia ca documentul respectiv este unul clasificat secret de stat, l-a scos din mapa si a procedat la copierea acestuia la copiatorul din birou, dupa ce, in prealabil, a pus o bucata de hartie peste stampila PCA Constanta, unde exista mentiunile de intrare a documentului in unitate, pentru ca aceasta sa nu apara pe actul multiplicat", se arata in cererea de chemare in judecata.

Procurorul general arata ca aceasta marturie este colaborata si de declaratia lui Gigi Valentin Stefan, procuror general al PCA Constanta, fostul sef al Adinei Florea, caruia grefiera Nicoleta Ichim i-a relatat intreg episodul. Aceasta versiune a evenimentelor este colaborata si de colega de birou a grefierei, "martora Trandafir Lavinia, care a declarat ca a vazut-o pe doamna procuror Adina Florea cand a rasfoit mapa in care se aflau protocoalele incheiate cu SRI, afirmand textual: acestea sunt minunatele protocoale?"

Adina Florea, audiata in acest prim dosar, a sustinut ca nu a solicitat niciodata o copie de pe acest protocol prim-grefierului, "ca nu a avut nicio tangenta fizica cu acest protocol si ca nu a vazut niciodata mapa in care Ichim Nicoleta tinea protocoalele incheiate cu SRI; nici macar nu stia unde tinea aceste documente".

In vizorul MCV pentru ca l-a anchetat pe Timmermans

La inceputul anului 2019, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a anuntat ca il cerceteaza pe Frans Timmermans, prim-vicepresedinte al Comisiei Europene, pentru falsificarea raportului MCV, acuzatiile aduse de catre site-ul luju.ro fiind de constituire de grup infractional si abuz in serviciu.

"Prim-vicepresedintele Comisiei Europena Frans Timmermans si Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar vor trebui sa se prezinte la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) ca sa dea cu subsemnatul. Nu singuri, ci impreuna cu sefa reprezentantei Comisiei Europene in Romania Angela Cristea si comisarul european pe Justitie Vera Jourova", anunta in 20 februarie publicatia Luju.ro.

Notificarea SIIJ catre publicatia Lumea Justitiei, in care se anunta ca a fost format dosarul impotriva lui Timmermans este semnata de procuroarea Adina Florea.

In plangerea formulata Luju.ro sustine ca: "Raportul MCV a fost intocmit prin alterarea unor fapte sau imprejurari, prin omisiunea de a insera date si imprejurari esentiale in legatura directa cu obiectivele Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), precum si folosirea de tehnici infractionale de distorsionare a realitatii si adevarului despre starea justitiei in Romania, in scopul folosirii Raportului impotriva intereselor statului roman".

Ancheta deschisa de procurorul Adina Florea in cazul vicepresedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, nu a trecut insa neobservata de catre oficialii europeni care au realizat raportul MCV din acel an.

Functionarea Sectiei Speciale a confirmat temerile exprimate atat in Romania, cat si in exterior ca sectia respectiva ar putea fi utilizata ca instrument de presiune politica, se arata in raportul MCV, publicat in octombrie 2019 de Comisia Europeana.

In sprijinul acestor afirmatii, expertii fac trimitere la ancheta deschisa impotriva lui Timmermans, in care era vizat si fostul procuror general al Romaniei, Augustin Lazar. Raportul dezvaluie ca, desi nu avea competeta de a ancheta oficiali europeni, procurorul Adina Florea a tinut ancheta deschisa mai mult de o luna.

In acest context, ar trebui sa se mentioneze, de asemenea, faptul ca Sectia Speciala a initiat o ancheta penala impotriva mai multor membri ai Comisiei si ai personalului acesteia, in urma unei plangeri din 30 ianuarie 2019, prin care acestia erau acuzati de abuz in serviciu, comunicarea unor informatii false si infiintarea unui grup infractional organizat in legatura cu intocmirea raportului MCV din noiembrie 2018.

Erorile din anchetele Kovesi si Savu

Cristian Ban, vice-presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a cerut marti, 12 ianuarie, in sedinta CSM sesizarea Inspectiei Judiciare fata de procuroarea Adina Florea de la Sectia Speciala. Cristian Ban a invocat deciziile definitive ale Inaltei Curti care a respins definitiv masurile de control judiciar dictate fata de Laura Kovesi si fostul procuror DNA, Alfred Savu, unde sunt enuntate grave erori de procedura.

Curtea Suprema a facut praf dosarul Adinei Florea impotriva fostilor procurori de la DNA Ploiesti, Mircea Negulescu si Alfred Savu, acuzati de mai multe infractiuni precum represiune nedreapta sau influentarea declaratiilor privind modul in care au anchetat dosarul Ponta-Blair.

In motivarea prin care Inalta Curte a ridicat controlul judiciar impus procurorului Alfred Savu, judecatorul de drepturi si libertati arata ca Adina Florea a incalcat dreptul la aparare al inculpatului, prin plasarea acestuia sub control judiciar inainte de a fi audiat, dar si ca aceasta masura a fost dispusa fara probe ci doar pe baza unor indicii si banuieli rezonabile.

Incalcarea dreptului la aparare al procurorului Savu

Judecatorul a constatat in primul rand incalcarea dreptului la aparare al fostului procuror, dupa ce Adina Florea l-a plasat sub control judiciar pe procuror, fara sa il audieze inainte si fara sa mai astepte solutionarea cererii de recuzare formulata de acesta impotriva ei.

"In privinta conditiilor de forma, examinand actele din dosarul de urmarire penala, iudecatorul de drepturi si libertati constata ca masura controlului judiciar a fost luata cu incalcarea dreptului la aparare al inculpatului", se arata in textul motivarii Instantei Supreme consultat de Ziare.com.

Astfel, magistratul arata ca masura controlului judiciar a fost dispusa fara audierea inculpatului si, in plus, procurorul SIIJ a ignorat complet cererea de recuzare formulata de catre acesta.

"Prevalandu-se chiar de unele dintre drepturile pe care procurorul i le-a adus la cunostinta, inculpatul Savu a formulat mai multe cereri, intre care si recuzarea procurorului de caz, si a solicitat expres sa i se puna la dispozitie materialul de urmarire_penala administrat (...) In ce priveste exercitarea dreptului de a da declaratie, inculpatul nu s-a prevalat de dreptul la tacere, ci a aratat ca va aprecia daca va da sau nu declaratie numai dupa solutionarea cererii de recuzare".

"A nesocotit prevederile legale"

Astfel, judecatorul arata ca procurorul SIIJ, in speta Adina Florea, a nesocotit prevederile legale ce dispun ca un inculpat sa fie audiat inaintea impunerii masurii controlului judiciar.

"Potrivit dispozitiilor procedurale, atat punerea in miscare a actiunii penale (art.309 alin.2 C.pr.pen.), cat si luarea masurii preventive a controlului judiciar (art.212 alin.3 C.pr.pen.) presupun audierea inculpatului. Daca in cazul punerii in miscare a actiunii penale, audierea inculpatului are loc dupa ce acest act procesual a fost indeplinit, in cazul controlului judiciar masura poate fi dispusa numai dupa audierea inculpatului.

Fiind vorba despre luarea unei masuri restrictive de drepturi, inculpatul trebuie sa aiba dreptul de a se apara atat pe fondul acuzatiilor ce i-au fost aduse, cat si cu privire la necesitatea si oportunitatea dispunerii masurii. In speta, din actele intocmite de procuror, rezulta ca acesta a nesocotit dispozitiile legale care reglementeaza procedura de luare a masurii preventive a controlului judiciar, incalcand dreptul la aparare al inculpatului", se arata in documentul citat.

"Procurorul de caz a dovedit necunoasterea legii"

Mai mult, asa cum arata judecatorul Curtii Supreme, prin faptul ca Adina Florea a ignorat cererea de recuzare formulata de inculpat, cand pana la solutionarea acesteia nu ar mai fi avut voie sa indeplineasca acte in dosar, procurorul Sectiei Speciale a "dovedit necunoasterea legii, fie ignorarea ei cu buna stiinta".

"In al doilea rand, procurorul a luat masura preventiva a controlului judiciar, desi inculpatul formulase o cerere de recuzare a sa cu ocazia aducerii la cunostinta a punerii in miscare a actiunii penale.

Or, din momentul formularii unei asemenea cereri si pana la solutionarea ei, procurorul recuzat nu mai poate indeplini niciun act in cauza si, cu atat mai putin, nu poate dispune o masura preventiva impotriva celui care si-a exercitat acest drept procesual.

Din actele existente la dosar si succesiunea lor in timp, rezulta ca, dupa ce i-a adus la cunostinta inculpatului Savu Alfred ca a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa, procurorul de caz a fost recuzat. In ciuda acestui fapt, desi cererea nu a fost solutionata in conditiile legii, procurorul a continuat sa intocmeasca acte in dosarul de urmarire penala, comunicandu-i inculpatului un exemplar al unei ordonante din 3.08.2020 prin care s-a dispus efectuarea unei expertize a vocii si vorbirii, procedand la asa zisa sa audiere, semnand declaratia intocmita cu acest prilej si, in final, dispunand prin ordonanta restrangerea libertatii inculpatului, prin luarea masurii preventive a controlului judiciar.

Procedand astfel, procurorul de caz a dovedit fie necunoasterea legii, fie ignorarea sa cu buna stiinta, ceea ce este insa la fel de grav, caci prin conduita sa a incalcat dreptul la aparare al inculpatului", se mai arata in motivarea judecatorului ICCJ.

Precedentul Kovesi

Adina Florea este cea care a instrumentat si cel mai sonor dosar al Sectiei Speciale, cel impotriva Laurei Codruta Kovesi. In decembrie 2018, atunci cand pe numele sau exista un mandat de urmarire, Sebastian Ghita face o plangere penala pe numele fostei sefe DNA, Laura Codruta Kovesi, acuzand-o ca i-a cerut sa plateasca avionul pentru aducerea in tara a lui Nicolae Popa, urmarit international.

Dosarul ajunge pe masa Instantei Supreme, unde Kovesi a constestat controlul judiciar, iar dosarul facut de procuroarea Adina Florea este demontat punct cu punct. Judecatorul ICCJ noteaza ca presupusa mita "nu a intrat niciodata in posesia inculpatei, nu a fost niciodata la dispozitia sa sau a MAI" dar si faptul ca intreg dosarul nu contine nicio proba obiectiva ci doar declaratiile lui Sebastian Ghita.

"Nicio proba (obiectiva), alta decat cele emanate de la denuntator, direct sau prin terti, nu surprinde interferenta Procurorului General Laura Codruta Kovesi in stabilirea, divizarea ori alte manopere referitoare la pretul transportului aerian si plata acestuia. Nicio proba (obiectiva), alta decat cele emanate de la denuntator, direct sau prin terti, nu sustine intelegerea anterioara referitoare la divizarea pretului intre cele doua entitati M.A.I. si societea Conti", sublinia judecatoarea de drepturi si libertati.

Judecatorul Curtii Supreme noteaza ca lipsa motivarii atrage imposibilitatea intelegerii si analizei conditiilor ce au condus procurorul de caz la ideea necesitatii si proportionalitatii masurii.

"Se constata ca procurorul nu a indicat, in concret, motivele care justifica luarea masurii controlului judiciar, fiind mentionat, in mod formal, ca masura preventiva se impune avand in vedere situatia de fapt expusa mai sus si necesitatea administrarii in continuare a actelor de urmarire penala".

"Indicarea formala a conditiilor prevazute de Codul de procedura penala echivaleaza cu lipsa de motivare a ordonantei si evidentiaza inexistenta unei evaluari reale a conditiilor legale de luare a masurii, grefata pe lipsa necesitatii si proportionalitatii acesteia. Este extrem de neclar cum a ajuns procurorul de caz la ideea posibilei sustrageri de la cercetare ori la posibile incercari de influentare a martorilor, neexistand niciun vag inceput de dovada in acest sens. De asemenea, este imposibil de decelat cum a ajuns procurorul la ideea potentialului infractional ulterior, respectiv la necesitatea prevenirii savarsirii unei alte infractiuni", noteaza in termeni duri magistratul.

Judecatorul noteaza ca in impunerea masurii controlului judiciar au fost impuse atat obligatiile ope legis cat si o parte din cele facultative, enumerate in art. 215, alin 2 din Cod procedura penala. Judecatorul noteaza ca ele sunt impuse arbitrar, fara vreo trimitere la o situatie concreta, fiind adaugata si o obligatie ce nu este prevazuta de lege.

"Se observa ca, pe de o parte, procurorul de caz nu a inteles sa justifice si sa motiveze alegerea, impunandu-le in mod arbitrar, fara vreo trimitere la o situatie concreta, iar pe de alta parte, a 26 stabilit si impus o obligatie care nu se regaseste in cele enumerate de dispozitiile legale, obligatia de a nu intra in legatura cu mass-media, cu privire la faptele pentru care se efectueaza urmarirea penala in cauza, de a nu furniza date in legatura cu ancheta si de a pastra confidentialitatea urmaririi penale (lit. h din ordonanta)", se mai arata in motivare.

Procurorii CSM cer sesizarea Inspectiei Judiciare in cazul Adinei Florea pentru modul in care a facut ancheta in dosarul Kovesi

Esec de proportii al Sectiei Speciale la Inalta Curte. Judecatoriii desfiinteaza ancheta demarata de Adina Florea impotriva procurorilor DNA din cazul Ponta-Blair

Citeste si:
„Nu există partener mai puternic pentru SUA decât România” susține senatorul american Robert Portman
„Nu există partener mai puternic pentru SUA decât România” susține senatorul american Robert Portman
Senatorul american Robert Portman, care efectuează sâmbătă, 28 mai, o vizită în România, a declarat că nu există pentru Statele Unite prieten mai puternic decât ţara noastră....
Prima demisie din echipa PLUS din USR. Ciprian Teleman anunță că pleacă din partid
Prima demisie din echipa PLUS din USR. Ciprian Teleman anunță că pleacă din partid
Fostul ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în Guvernul Cîţu, Ciprian Teleman a anunţat sâmbătă, 28 mai, că demisionează din USR. Fost președinte al PLUS Ilfov, acesta a...