De ce propunerea facuta de Toader pentru sefia DIICOT este contestata din interiorul PSD. Ce contine proiectul lui Felix Banila

Senatorul PSD Robert Cazanciuc, fost ministru al Justitiei, a declarat ca, daca ar fi fost in locul lui Tudorel Toader, i-ar fi prelungit mandatul actualului sef DIICOT, Daniel Horodniceanu. Motivul: procurorul Felix Banila, propus la sefia Parchetului AntiMafia, nu a lucrat niciodata in aceasta structura specializata.

"Eu as fi prelungit mandatul actualului procuror-sef al DIICOT. Sigur, sunt subiectiv, pentru ca am facut propunerea acum 3 ani ca ministru al Justitiei, avand de ales dintre 7 candidati, toti unul si unul, venind din DIICOT, care stiau ce inseamna structura de combatere a crimei organizate", a declarat Cazanciuc la Digi24.

Mandatul procurorului-sef DIICOT, Daniel Horodniceanu, expira peste doua zile. Ministrul Justitiei a avansat catre CSM propunerea ca procurorul Felix Banila, care activeaza in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau, sa preia sefia DIICOT. Banila nu a lucrat niciodata la DIICOT in cariera sa. El urmeaza sa fie intervievat la CSM pe 5 iunie.

Citeste si: Toader propune sef nou la DIICOT. Cine e Felix Banila, cel care a fost preferat lui Horodniceanu

Doar doua candidaturi

Pentru functia de procuror-sef DIICOT au fost doar doua candidaturi: Horodniceanu si Banila.

In 2013, sase procurori au candidat, toti cu experinta in structuri specializate de parchet:

- Giorgiana Hosu, adjunctul procurorului sef al DIICOT, cea care asigura interimatul postului de sef al DIICOT, dupa arestarea fostei sefe DIICOT, Alina Bica;
- Nicolae Lupulescu, procuror militar sef adjunct sectie in cadrul Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, din Directia Nationala Anticoruptie;
- Adrian Gluga, procuror sef al DIICOT Craiova;
- Ioana-Bogdana Albani, procuror sef in cadrul Serviciului de prevenire si combatere a criminalitatii informatice, de la Structura centrala a DIICOT;
- Catalin Laurentiu Borcoman, seful DIICOT Brasov;
- Daniel-Constantin Horodniceanu, procurorul sef al DIICOT Iasi.

"A propus pe cineva din afara structurii"

Robert Cazanciuc arata ca Toader isi asuma "o mare responsabilitate propunand pe cineva din afara structurii specializate, in conditiile in care ati vazut si prin actiunea de azi (miercuri - n.red.) care n-a fost facuta de ieri pe azi, ci de luni de zile".

El a facut trimitere la operatiunea "Ziua Z", care a avut loc ieri pe teritoriul a 28 de judete si a municipiului Bucuresti, fiind efectuate un numar de 238 de perchezitii domiciliare, care au vizat 227 de suspecti.

Citeste si: Ziua Z, operatiune uriasa a DIICOT cu 238 de perchezitii in 28 de judete. Sunt vizati peste 220 de suspecti

"Trei ani de zile de mandat al lui Horodniceanu a insemnat institutie performanta cu foarte multe cazuri reusite cu un echilibru in a pastra balanta drepturilor fundamentale.

Important e ca la DIICOT sa ai oameni responsabili care cunosc acest fenomen si pot pune pe masa propuneri eficiente", a explicat Cazanciuc.

Proiectul lui Felix Banila

Proiectul managerial propus de Felix Banila a fost postat pe site-ul CSM.

Acesta are 37 de pagini, din care 3 sunt de prezentare, cuprinsul si abrevierile. Urmatoarele 20 de pagini sunt dedicate unor "Consideratii privind managementul judiciar" si "prezentarea sintetica a DIICOT".

Practic, proiectul lui Felix Banila incepe de la pagina 24, cu capitolul "Obiectivele vizand capacitatea organizatorica si functionala, din perspectiva exercitarii functiei de procuror sef al DIICOT".

Magistratul a structurat directiile de actiune pentru DIICOT pe trei obiective: strategice, operationale (de actiune) si specifice. Toate obiectivele "se vor circumscrie principiului general care guverneaza activitatea Ministerului Public, din care face parte si DIICOT, respectiv acela de infaptuire a ordinii de drept prin respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor."

Banila arata care sunt principalele sale directii, daca ar fi numit la sefia DIICOT.

Obiectivele operationale: realizarea unui stil de management participativ, solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, eficientizarea activitatii de urmarire penala, asigurarea aplicarii principiilor constitutionale ale legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic, cresterea gradului de comunicare intre structura centrala si structurile teritoriale ale DIICOT, realizarea unui act de urmarire penala derulat cu respectarea tuturor drepturilor si garantiilor precesuale sau abordarea mai activa in ceea ce priveste instituirea masurilor asiguratorii.

Despre colaborarea cu serviciile secrete

In cazul eficientizarii activitatii de urmarire penala, Banila are mai multe propuneri, printre care:

- implicarea efectiva a conducerii DIICOT (a procurorului sef, a adjunctului acestuia si/sau a procurorilor sefi sectie/serviciu/birou, dupa caz) in organizarea activitatii, atunci cand complexitatea cauzei impune o astfel de actiune;

- colaborarea eficienta cu organele specializate in culegerea de informatii, in conditiile articolului 66 alin, 3 din Legea nr. 304/2004;

Este vorba de prevederea din Legea 304/2004 de organizare judiciara: Serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si arhivarea informatiilor au obligatia de a pune, de indata, la dispozitia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informatiile, neprelucrate, detinute in legatura cu savarsirea infractiunilor.



Concluziile

Banila mai arata ca proiectul sau reprezinta propria imagine despre ceea ce este DIICOT la momentul de fata.

"Totodata, proiectul reprezinta si propria viziune cu privire la ceea ce ar putea deveni DIICOT in viitor, constient fiind si de faptul ca obiectivele pe termen scurt, mediu si lung fixate vor suferi unele modificari odata cu parcurgerea etapelor manageriale, dar consider ca unul viabil, realist si apt a conduce la realizarea obiectivelor propuse si al consolidarea capacitatii de actiune a DIICOT, precum si la atingerea finalitatii pentru care a fost creata aceasta structura specializata a Ministerului Public", conchide procurorul.

Ultimele trei pagini din proiect sunt dedicate bibliografiei, organigramei DIICOT si unui model de paradigma de functionare in cazul unor anchete.