Specialisti in Drept constitutional: CCR l-a facut pe Toader un super-ministru cu puteri peste procurori. Ce poate face Iohannis

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Vineri, 08 Iunie 2018, ora 08:08
14980 citiri
Specialisti in Drept constitutional: CCR l-a facut pe Toader un super-ministru cu puteri peste procurori. Ce poate face Iohannis
Foto: Hepta.ro

Un inalt magistrat si un specialist in Drept constitutional au explicat pentru Ziare.com cum Curtea Constitutionala a marit puterile ministrului Justitiei, membru al Excutivului, peste procurorii din Romania, parte din puterea judecatoreasca.

Deoarece deciziile CCR sunt pentru viitor, Klaus Iohannis ar putea sa respinga acum solicitarea lui Tudorel Toader, de revocare a Laurei Codruta Kovesi de la sefia DNA, pe motive de nelegalitate.

Precizarile vin dupa ce Curtea Constitutionala a publicat motivarea deciziei care il obliga pe presedintele Klaus Iohannis sa emita decretul de revocare a Laurei Codruta Kovesi.

"Curtea incearca cu o deosebita abilitate, prin prezenta motivare, sa adauge la lege si la Constitutie, incercand sa justifice acordarea de atributii sporite si discretionare ministrului Justitiei, prin acordarea unui rol aparte, statuand cu de la sine putere si in afara textelor legale ca, desi ministrul Justitiei face parte din Guvern, acesta nu are doar atributiile specifice puterii din care face parte, ci are si alte atributii in afara textului constitutional", arata inaltul magistrat.

Acesta face trimitere la articolul 102, alineatul 1, din Constitutie: "Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice".

Doar asa, CCR ar putea justifica dreptul de dispozitie al unui exponent al Executivului, ministrul Justitiei, asupra unui exponent al unei alte puteri diferite de puterea executiva, respectiv puterea judecatoreasca. Astfel, un simplu membru al Guvernului, supus controlului prim ministrului, capata prin prisma deciziei Curtii Constitutionale atributii in afara puterii executive.

"Subliniem ca niciun membru al Guvernului nu poate avea atributii care sa exceada competentelor primare stabilite prin articolul 102 din Constitutie", arata magistratul.

"Un superminister transconstitutional"

Paragraful 61 din decizia CCR, creeaza un superminister transconstitutional si ignora limitele de competenta primara stabilite in favoarea Guvernului, fiind practic neconstitutional.

CCR, paragraful 61: Or, autoritatea ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori, desi lato sensu reflecta o chestiune de politica interna, ca expresie a suveranitatii nationale, nu se incadreaza in continutul normativ al art.102 alin. (1) din Constitutie. De asemenea, autoritatea ministrului Justitiei nu vizeaza conducerea generala a administratiei publice, ci raporturile specifice dintre un organ al administratiei publice centrale si Ministerul Public, entitate care nu face parte din puterea sau autoritatea executiva.

Ministrul Justitiei = super-ministru

In cazul paragrafului 62 a deciziei CCR, se ajunge in situatia in care ministrul Justitiei, "acest super ministru", are doua agende: una a Guvernului si una proprie, in afara celebrului articol 102, alineatul 1, din Constitutie.

"Este absolut neclar cine permite crearea acestei struto-camile constitutionale. Creatia este insa necesara CCR pentru a justifica autoritatea membrului Executivului asupra procurorilor, publicul larg neputand accepta ca subordonatul prim ministrului isi subordoneaza procurorii", mai explica magistratul.

CCR, paragraful 62: In acest context, prin prisma celor anterior expuse, Curtea constata ca ministrul Justitiei poate fi parte intr-un conflict juridic de natura constitutionala atat ca reprezentant al ministerului pe care il conduce pentru aspecte ce vizeaza competenta generala a Guvernului, cat si distinct, in masura in care exista reglementata in sarcina sa o atributie/ competenta constitutionala speciala si expresa, care nu are legatura cu competenta generala a Guvernului, precum in cazul de fata.

Asadar, autoritatea ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de catre procurori este o atributie/ competenta proprie acestuia, si nu o atributie/ competenta constitutionala proprie a Guvernului. Faptul ca, pentru actele ministrului Justitiei, Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului (a se vedea mutatis mutandis situatia contrasemnarii decretelor presedintelui Romaniei de catre prim-ministru in privinta conferirii unor decoratii - Decizia nr.285 din 21 mai 2014) nu inseamna ca ministrul Justitiei exercita o competenta specifica Guvernului, ci reprezinta un aspect al controlului parlamentar asupra Guvernului.

Prin urmare, ministrul Justitiei, in temeiul art.132 alin. (1) din Constitutie, isi exercita o atributie proprie in procesul de revocare a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, ceea ce duce la concluzia irefragabila ca ministrul Justitiei este parte in acest conflict, si nu Guvernul sau Ministerul Justitiei, drept pentru care Curtea urmeaza a retine spre analiza cererea principala, cea subsidiara ramanand fara obiect.

Cum a ajuns Executivul tricefal

"Competenta constitutionala speciala la care face trimitere CCR in paragraful 62 nu poate sa fie in afara competentei generale a Guvernului deoarece, in caz contrar, ministrul Justitiei ar putea avea orice conduita in acest domeniu special - chiar nelegala sau care sa submineze programul de guvernare- iar prim- ministrul sa nu il poata cenzura in niciun mod. Executivul ar deveni astfel tricefal (presedinte, prim ministru si ministrul Justitiei), forma de organizare a puterii nerecunoscuta de Constitutia Romanie", arata magistratul.

In paragraful 62, CCR ar crea un nou minstru al Justitiei. Unul diferit de cel din Guvern si care nu se mai supune rigorilor Executivului, ci actioneaza independent si pentru actele caruia prim ministrul nu mai este chemat a raspunde in Parlament, indiferent cat de mari ar fi derapajele de la programul de guvernare, poate chiar fatis in defavoarea acestuia.

"In aceste conditii ar trebui sa ceara el insusi un vot de investitura din partea Parlamentului, separat de cel al Guvernului", explica absurdul situatiei magistratul.

Care este "esafodajul de lut"

Paragraful 65 ar fi de fapt esafodajul de lut pe care CCR a creat aceasta constructie juridica.

CCR, paragraful 65: In continuare, Curtea urmeaza sa stabileasca daca aceasta situatie juridica litigioasa are natura constitutionala. Cu privire la acest aspect, Curtea constata ca, in esenta, problema de drept asupra careia poarta obiectul sesizarii este aceea de a determina intinderea si continutul sintagmei "sub autoritatea ministrului Justitiei" din cuprinsul art.132 alin. (1) din Constitutie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constitutie.

Astfel, Curtea retine ca ministrul Justitiei isi intemeiaza autoritatea asupra procurorilor pe dispozitiile art.132 alin. (1) din Constitutie, in timp ce Presedintele Romaniei isi intemeiaza competenta de a revoca procurorul din functia de conducere pe art.94 lit.c) din Constitutie, care, desi reglementeaza expres numai numirea in functii publice, se refera in mod firesc si la revocarea din respectivele functii publice, cu exceptia cazului in care Constitutia prevede, in mod expres, o alta procedura.

Curtea mai observa, contrar sustinerilor Presedintelui Romaniei, potrivit carora cele doua autoritati publice de rang constitutional aflate in divergenta ar exercita doar competente legale, nu si constitutionale exprese (pag.7 si 8 din punctul de vedere al Presedintelui Romaniei comunicat Curtii Constitutionale), ca nicio competenta legala nu poate exista, din punct de vedere normativ, fara un reazem constitutional general sau special; in caz contrar, dispozitia legala respectiva ar fi lipsita de suport constitutional.

Falsul conflict de constitutionalitate

Potrivit magistratului, chiar Curtea insasi reliefeaza falsul conflict de constitutionalitate. Astfel, dupa ce in paragraful 63 arata clar ca nu poate exista conflict de constitutionalitate decat daca exista un conflict intre autoritati care sa vizeze continutul sau intinderea unor atributii CARE SA REZIDE DIRECT DIN CONSTITUTIE, CCR nu reuseste decat sa identifice O SINGURA ATRIBUTIE CONSTITUTIONALA, respectiv cea a Presedintelui Romaniei prevazuta de articolul 94, lit c, din Constitutie.

Articolul 94 din Constitutie:

Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii:

a) confera decoratii si titluri de onoare;

b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral;

c) numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege;

d) acorda gratierea individuala.

Magistratul mai arata ca in acest caz chiar textul articolului 94 din Constitutie se refera la "atributii". Deci aici este evident vorba de o competenta primara stabilita de Constitutie.

In plus, articolul 132, alin 1, din Constitutie NU confera vreo competenta primara, constitutionala, ministrului Justitiei, ci detaliaza statutul procurorilor. ("Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei").

"Or, ministrul Justitiei capata anumite competente legale in procesul de revocare a procurorului-sef al DNA in temeiul legii, nu al Constitutiei. Deci nu poate exista un conflict de constitutionalitate intre o atributie ce rezulta din lege si una ce rezulta din Constitutie. Sigur, toate legile trebuie sa fie constitutionale, dar asta nu inseamna ca se poate extinde sfera conflictelor de constitutionalitate si la competentele izvorate din legi, ordonante, hotarari de guvern, acte ale organelor administratiei locale etc prin care se confera atributii diferitilor subiecti de drept constitutional", arata situatia un specilist in Drept constitutional.

Liberul acces la justitie a fost stopat

In ceea ce priveste paragraful 76, acesta ar fi vizibil neconstitutional si ar incalca evident dispozitiile articolul 21 din Constitutie (privind accesul liber la justitie -n.red) deoarece ingradeste accesul la justitie al unui subiect de drept, arata specialistul in Drept constitutional.

CCR, paragraful 76: In aceste conditii, Curtea retine ca este exclusa posibilitatea ministrului Justitiei de a ataca actul/ refuzul Presedintelui in fata instantei de contencios administrativ in sensul obligarii acestuia la emiterea decretului de revocare a procurorului din functiile de conducere, prevazute de art.54 alin. (1) din Legea nr.303/2004, pe motiv ca Presedintele Romaniei ar fi incalcat competenta sa constitutionala.

Cadrul procesual din fata instantei de contencios administrativ este configurat si circumscris numai motivelor de legalitate antereferite ale refuzului emiterii decretului, astfel ca, in cadrul acestui proces, o eventuala exceptie de neconstitutionalitate care ar privi dispozitiile art.54 alin. (4) din Legea nr.303/2004 este ab initio inadmisibila, tocmai pentru ca structurarea cadrului procesual in functie de competenta functionala a instantei judecatoresti nu permite decat pronuntarea acesteia pe cele sase aspecte anterior mentionate (emitent, temei de drept, existenta propunerii ministrului Justitiei si a comunicarii acesteia la Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru procurori in vederea emiterii avizului consultativ, semnatura si, dupa caz, publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei), astfel cum s-a aratat la paragrafele 71 si 73 ale prezentei decizii.

Prin urmare, orice exceptie de neconstitutionalitate care ar privi stabilirea raporturilor existente intre cele doua autoritati ar fi ab initio inadmisibila in temeiul art.142 din Constitutie si art.29 alin. (1) din Legea nr.47/1992 teza referitoare la legatura cu solutionarea cauzei a textului legal criticat.

De asemenea, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, o cerere in justitie ab initio inadmisibila determina caracterul inadmisibil al exceptiei de neconstitutionalitate pe care aceasta se sprijina, din moment ce nu sunt contestate chiar dispozitiile legale care determina o atare solutie in privinta cauzei in care a fost ridicata exceptia; aceasta deoarece, indiferent de solutia pronuntata de Curtea Constitutionala referitoare la exceptia de neconstitutionalitate ridicata intr-o cauza ab initio inadmisibila, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauza (..) Or, in cauza de fata, chiar dispozitiile constitutionale ale art.142 determina necompetenta functionala si materiala a instantei de contencios administrativ, dispozitii care, in mod evident, nu pot forma obiect al exceptiei de neconstitutionalitate.

Afirmatii hazardate

Specialistul in Drept arata ca instantele judecatoresti se pronunta asupra competentei lor functionale si este halucinanta pozitia Curtii Constitutionale care arata ca ministrul Justitiei nu se poate adresa in instanta pentru anularea unui act. "S-ar putea pune chiar problema raspunderii judecatorilor CCR pentru acesta afirmatie", arata acesta, deoarece CCR detaliaza apoi asupra competentei instantei de contencios- administrativ, intrand evident pe domeniul puterii judecatoresti si puterii legislative.

Este vorba de partea din paragraful 76 privind "orice exceptie de neconstitutionalitate care ar privi stabilirea raporturilor existente intre cele doua autoritati ar fi ab initio inadmisibil".

"Aceasta afirmatie este halucinanta, CCR antepronuntandu-se asupra unor posible exceptii de neconstitutionalitate, cu care nu a fost investita, cu ocazia analizei unui conflict de natura constitutionala. Este neclar cum s-ar comporta acum, dupa ce s-au antepronuntat, judecatorii CCR in cazul in care se va invoca totusi aceasta exceptie", se intreaba specialistul in Drept.

Ministrul, puteri sporite in defavoarea CSM

In cazul paragrafului 91, CCR ar fi intrat in domeniul puterii legislative si ar fi creat o competenta speciala a ministrului Justitiei in dauna CSM, arata de data aceasta inaltul magistrat.

"In niciun moment in Constitutie nu se spune ca ministrul Justitiei are o putere de decizie in ceea ce priveste gestionarea carierei procurorilor, aceasta apartinand CSM. Pur si simplu CCR face o afirmatie gratuita", arata acesta.

CCR, paragraful 91: Curtea retine, de asemenea, ca autoritatea ministrului Justitiei nu este una administrativa, din contra, acesta are plenitudine de competenta sub aspectul autoritatii asupra procurorilor. Aceasta plenitudine este limitata doar prin dispozitiile constitutionale exprese, respectiv cele referitoare la numirea in functia de procuror si la aplicarea sanctiunilor disciplinare [art.134 alin. (1) si (2) din Constitutie], acestea fiind dispuse de Presedintele Romaniei, respectiv de Consiliul Superior al Magistraturii.

Notiunea de autoritate are o semnificatie foarte puternica, ea fiind definita drept putere de a da dispozitii sau de a impune cuiva ascultare, insa, in contextul constitutional dat, acesta se refera la o putere de decizie in privinta gestionarii carierei procurorilor [spre exemplu, potrivit art.69 alin. (1) si (2) din Legea nr.304/2004, ministrul Justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, de procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, de procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ori de ministrul justitiei.

Controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in care procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu si in care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi penale si solutiile 51 adoptate] si a modului de realizare a politicii penale generale a statului (...) [a se vedea mutatis mutandis, cu privire la atributiile ministrului justitiei in raport cu magistratii din cadrul parchetului, atat art.69 alin. (3) din Legea nr.304/2004, potrivit caruia ministrul Justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorului general al Directiei Nationale Anticoruptie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii, cat si Decizia Consiliului Constitutional francez nr.2017-680 QPC din 8 decembrie 2017, par.11, potrivit careia autoritatea ministrului justitiei se manifesta, in special, prin exercitarea unei puteri de a numi si sanctiona, ipoteze in care, pe de o parte, Presedintele Republicii numeste in functie procurorul la propunerea ministrului justitiei, cu avizul sectiei competente a Consiliului Superior al Magistraturii, iar, pe de alta parte, ministrul justitiei sanctioneaza procurorul cu avizul sectiei competente a Consiliului Superior al Magistraturii.

Totodata, ministrul Justitiei poate adresa magistratilor Ministerului Public instructiuni generale de politica penala, in special, cu privire la necesitatea asigurarii pe tot teritoriul Republicii egalitatea cetatenilor in fata legii].

In caz contrar, daca s-ar interpreta textul constitutional in sensul de subordonare ierarhica a procurorilor fata de ministrul justitiei, s-ar ajunge la situatia neavuta in vedere de constituantul originar si de la care a dorit sa se indeparteze, potrivit careia ministrul justitiei ar fi seful suprem al membrilor parchetului, carora le poate da ordine si instructiuni privitor la urmarirea crimelor si delictelor [a se vedea, in acest sens, art.66 din Legea pentru organizarea ministerelor din 2 august 1929, promulgata cu Decretul nr.2710/929 si publicata in Monitorul Oficial nr.169 din 2 august 1929]. Prin urmare, Curtea constata ca textul constitutional consacra un evident element de discontinuitate fata de traditia interbelica in privinta relatiei dintre ministrul Justitiei si procurori.

Nelegalitate vs. netemeinicie

Un alt paragraf cheie este 106, in care se arata ca presedintele poate respinge cererea de revocare pe motive de legalitate. Deoarece deciziile CCR sunt pentru viitor, Klaus Iohannis ar putea sa respinga acum solicitarea lui Tudorel Toader, de revocare a Laurei Codruta Kovesi de la sefia DNA, pe motive de nelegalitate.

"Este evident ca propunerea de revocare a ministrului Justitiei nu are vreun temei legal, motivele ministrului (paragraful 45) neincadrandu-se in motivele legale de revocare. Nimic nu-l impiedica pe presedinte - acum dupa ce a aflat din decizia CCR cu efecte doar pentru viitor, ca nu poate aduce motive de temeinicie - sa invoce motive de nelegalitate. In cazul in care invoca asa ceva, atunci dispozitivul prezentei decizii devine inaplicabil deoarece interzice refuzul de revocare doar daca se invoca motive de temeinicie sau oportunitate. Va fi de competenta instantei de contencios administrativ- intr-o eventuala cerere de chemare in judecata formulata de ministrul Justitiei, sa verifice temeinicia refuzului pe motive de legalitate, fix cum a aratat CCR prin prezenta", a conchis specialistul in Drept constitutional.

CCR, paragraful 106: Toate aceste aspecte, de ordin legal, nu pot denatura autoritatea constitutionala a ministrului justitiei. Rezulta ca Presedintele Romaniei nu isi poate exercita competentele legale intr-un sens care sa afecteze textul constitutional. De aceea, competenta sa este de control al legalitatii masurii, si anume a propunerii de revocare, neputand invoca aspecte de oportunitate sau sa realizeze el insusi o evaluare a activitatii procurorului-sef/ general, astfel cum s-a intamplat in cazul de speta. Prin urmare, competenta decizionala a Presedintelui Romaniei se limiteaza la conditiile de legalitate a propunerii de revocare inaintate.

Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Schema de plafonare și compensare la gaze și energie electrică se prelungește încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, timp de un an, la piața liberă, potrivit unei...
#Tudorel Toader CCR, #Valer Dorneanu CCR, #Toader Kovesi CCR, #Toader Kovesi Iohannis , #ministrul Justitiei