Minciunile lui Tudorel Toader

Autor: Ioana Ene Dogioiu, Senior editor
Miercuri, 29 August 2018, ora 12:04
30115 citiri
Minciunile lui Tudorel Toader

Tudorel Toader a facut o declaratie la ceas de seara ca sa admita ca a mintit. Dar nu deschis, barbateste, pentru ca nu acesta este stilul sau. Stilul lui Tudorel Toder este unul diversionist si manipulator, iar declaratia de marti seara nu a facut exceptie.

Confruntat cu realitatea actelor prezentate de procurorul general, ministrul a fost nevoit sa admita ca stia de protocoalele din 2016 dintre PICCJ si SRI inca din martie 2018.

Adica nu a fost deloc socat, asa cum se arata, dupa publicarea protocoalelor de catre Darius Valcov, atat de socat incat a declansat evaluarea procurorului general, dupa cum rezulta clar din postarea de pe Facebook in care a anuntat demersul.

Si daca protocoalele i se pareau atat de revoltatoare incat sa justifice revocarea procurorului general, ce a facut dl ministru cand a aflat de ele, in martie? Nimic. Absolut nimic. Procedurile de declasificare a protocolului clasificat, pentru ca numai unul dintre cele din 2016 avea acest statut secret, au fost initiate de procurorul general.

Ba atunci cand a fost intrebat de presedinta CSM, Simona Marcu, ce punct de vedere are in privinta protocolului din 2009, ministrul Toader a raspuns in scris, sub semnatura, ca nu e treaba ministerului Justitiei:

"Ministerul Justitiei, in calitate de organ al administratiei publice centrale, nu are atributia legala de a analiza si de a emite un punct de vedere referitor la continutul si efectele unui protocol incheiat intre alte institutii publice".

Avea dreptate. Protocoalele nu sunt treaba ministerului, iar de agitat nu avea de ce sa se agite pentru ca protocoalele nu sunt ilegale. Cele doua protocoale din 2016 se refera, pe de-o parte, la folosirea infrastructurii tehnice a SRI de catre parchete pentru a realiza supravegherea tehnica, protocol care este inca vigoare pentru ca altfel SRI nu poate permite folosirea logisticii sale.

Al doilea protocol se refera la colaborarea dintre SRI si parchet strict in legatura cu infractiuni care privesc securitatea nationala si terorismul, adica zona in care SRI poate face supraveghere tehnica. Deci dosarele care privesc contraspionajul si contraterorismul.

Ministrul Justitiei nu a putut sa rosteasca explicit cuvantul "ilegal" in privinta protocoalelor, ci doar "nefiresc". Dar ca jurist stie foarte bine ca nefiresc nu exista in justitie. Exista doar legal si ilegal, iar cat timp o instanta de judecata nu constata ca existenta lor nu incalca nicio prevedere legala anume nu poate exista nicio raspundere.

Erau protocoalele poate inutile, redunante? Se poate. Dar ilegalitatea e altceva si trebuie dovedita. Dimpotriva, judecatorul Cristi Danilet a publicat o lista a legislatiei in vigoare care permite in acest moment sa fie incheiate protocoale intre institutii, organizatii si servicii de informatii.

Lovit acum de grija protocoalelor, ministrul ignora insa un protocol foarte important despre care nu sufla o vorba, desi este singurul care nu a ajuns la CSM: cel dintre SRI si Inspectia judiciara, jucaria sa preferata. Acest protocol nu e nefiresc pentru dl ministru?

Si pentru ca stilul barbatesc nu il caracterizeaza, ministrul imbraca recunoasterea fortata a minciunii intr-o diversiune, adica mutarea atentiei pe o declaratie mai veche a procurorului general in care Augustin Lazar califica protocoalele drept "inginerii" si pe faptul ca in lista pe care i-a inaintat-o procurorul general se referea la un singur protocol din 2016, nu la doua cum sunt de fapt.

Diversiuni pe care Augustin Lazar le-a desfiintat imediat intr-o declaratie pentru Ziare.com: "Declaratia mea se referea la pretinse echipe mixte invocate de un judecator in CSM pe care eu nu pot sa le accept deoarece functiunile procesuale ale procurorilor prevazute de Codul de procedura penala sunt diferite de sarcinile ofiterilor de informatii. Ofiterii de informatii nu pot face acte de urmarire penala. E foarte clar. Explic si existenta a 2 protocoale: unul viza siguranta nationala si terorismul si trebuia clasificat. Celalalt a staruit ministerul Public sa ramana neclasifat pentru a elimina suspiciunile. El era o simpla procedura tehnica".

Prins cu mata in sac, Tudorel Toader a inceput sa o intoarca, cum ca evaluarea dlui Lazar nu ar avea legatura neaparat cu protocoalele. Si atunci de ce a fost declansata imediat dupa aparitia lor si de ce anuntul ministrului contine referirea explicita la ele si numai la ele ca premise ale evaluarii?

Si ne mai spune dl Toader ca nu vrea sa spuna mai multe despre evaluare pentru a nu se antepronunta. Luni insa dl Toader exact asta facea, se antepronunta: "Eu am observat de-a lungul timpului (...) cum Ministerul Public s-a indepartat treptat-treptat de la rolul constitutional pe care il are. Eu am observat cum activitatea Ministerului Public s-a indepartat progresiv de la rolul de garantare a drepturilor si libertatilor cetatenilor".

Dupa o asemenea declaratie nu vad ce rost mai are evaluarea. Ministrul a formulat deja concluziile. Oricum aceasta evaluare de 30 de zile este alta aiureala nelegala a ministrului.

Cine o face? Nimeni nu a precizat. Poate ministrul, poate dna Marieta Safta, poate impreuna, poate la minister, poate intr-o deplasare sau poate la restaurantul de unde posta despre penitenciarul Tuchilesti care de fapt e Tichilesti.

Si care este procedura de evaluare? Include ea, asa cum se intampla in cazul oricarei evaluari profesionale din lumea aceasta, si punctul de vedere al evaluatului?

Cat timp aceste aspecte nu sunt prevazute de lege si raman strict la latitutdinea ministrului, evaluarea e o mascarada si rezultatul ei nu poate fi contestat, ceea ce e profund nelegal.

Ceea ce ministrul nu vrea sa recunoasca este ca, potrivit legii in vigoare, dar si in varianta modificata recent, atat desemnarea, cat si revocarea unui procuror-sef este o decizie politica. MCV a cerut ca ea sa devina PRIN LEGE o procedura transparenta si detaliata, insa acest lucru nu s-a intamplat.

De ce nu recunoaste ministrul ca e o decizie politica? Pentru a nu fi nevoit sa raspunda de ce ea a ramas in totalitate la el, pentru a nu recunoaste ca logica legii, inainte de a fi siluita de domnia sa si de CCR, era ca atat numirea, cat si revocarea unui procuror sef sa fie o decizie politica partajata de ministru si presedinte, fiecare asezat la cate un capat la procedurii in care niciunul sa nu poate actiona fara celalalt.

Ministrul ne minte ca atat numirea, cat si revocarea ar fi niste proceduri obiective, stiintifice de-a dreptul. MASCARADA! Sunt, prin lege, decizii politice pe care le-a confiscat, desi nu are nicio legitimitate politica.

Citeste si:
Diana Șoșoacă s-a afișat în Parlament cu o botniță de câine la gură: "De 30 de ani încălcaţi pas cu pas Constituţia României"
Diana Șoșoacă s-a afișat în Parlament cu o botniță de câine la gură: "De 30 de ani încălcaţi pas cu pas Constituţia României"
Senatoarea Diana Şoşoacă s-a afişat luni, 6 decembrie, la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată aniversării Constituţiei, cu o botniţă, susţinând că drepturile şi libertăţile...
Nicolae Ciucă, la aniversarea a 30 de ani de la adoptarea Constituției: „Starea de alertă este la fel de importantă ca şi nevoia drepturilor şi libertăţilor”
Nicolae Ciucă, la aniversarea a 30 de ani de la adoptarea Constituției: „Starea de alertă este la fel de importantă ca şi nevoia drepturilor şi libertăţilor”
Premierul Nicolae Ciucă a declarat luni, 6 decembrie, că va lua toate măsurile necesare pentru ca România să treacă prin această criză provocată de pandemia de COVID-19. De asemenea, cu...