Prevederile cu dedicatie ale celei de-a patra ordonante prin care Tudorel Toader modifica Legile Justitiei

Joi, 21 Februarie 2019, ora 11:12
9360 citiri
Prevederile cu dedicatie ale celei de-a patra ordonante prin care Tudorel Toader modifica Legile Justitiei

Judecatori numiti in fruntea marilor parchete, Sectia pentru procurori din CSM scoasa din procedura de numire a procurorilor-sefi, atributii sporite pentru Sectia de investigare a magistratilor, care iese de sub autoritatea procurorului general - acestea sunt doar o parte din modificarile facute Legilor Justitiei prin ordonanta adoptata marti de Guvern, la propunerea lui Tudorel Toader.

Ziare.com a analizat care sunt cele mai importante prevederi ale OUG 7/2019, care a fost publicata miercuri seara, in jurul orei 22:00, in Monitorul Oficial.

In esenta, actul normativ viza masuri temporare la concursul de admitere la INM, dar la final apar mai multe modificari controversate la Legile Justitiei.

Este cea de-a patra OUG promovata de Tudorel Toader, care modifica Legile Justitiei adoptate anul trecut de coalitia PSD-ALDE.

Prevederile din Legile Justitiei au mai fost modificate prin:

OUG 77/2018 - privind mentinerea in functii a sefilor Inspectiei Judiciare, dupa expirarea mandatului; act normativ dat la solicitarea publica a lui Liviu Dragnea;

OUG 90/2018 - prin care este operationalizata Sectia de investigare a magistratilor;

OUG 92/2018 - care aducea mai multe modificari de esenta Legilor Justitiei, iar mai multi procurori din DNA, DIICOT si din Parchetul General au plecat din aceste parchete deoarece era introdusa o conditie de vechime.

Principalele modificari ale OUG 7/2019:

- Numirea sefilor de parchete se face cu avizul consultativ al plenului CSM- controlat de gruparea de judecatori formata in jurul sefei CSM, Lia Savonea, si cu ajutorul votului celor doi membri ai societatii civile: Victor Alistar si Romeo Chelaru.

Anterior acestei modificari, avizul consultativ il dadea Sectia pentru procurori din cadrul CSM. Practic, procurorii din CSM vor avea un rol decorativ in aceasta procedura.

- La conducerea marilor parchete (DNA, DIICOT si Parchetul General) pot fi numiti si judecatori care au indeplinit functia de procuror si a fost eliminata conditia vechimii de 15 ani, care era in prezent.

Surse din magistratura ne-au explicat ca mai multi judecatori, fosti procurori, sunt in carti pentru a ocupa una din functiile de conducere de la Parchetul General - mandatul lui Augustin Lazar expira la sfarsitul lunii aprilie sau DNA - care nu are procur-sef, structura fiind condusa prin delegare: Corina Mandrila, Cristian Deliorga sau Alina Ghica.

- Este interzisa delegarea procurorilor in functii de conducere din marile parchete, numiti de Klaus Iohannis. Prevederea ar fi fost introdusa pentru a forta incetarea delegarii procurorului Calin Nistor, cel care conduce in prezent DNA ca interimar. "Delegarile in functiile de conducere din parchete...inceteaza in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta", este prevederea din OUG 7/2019.

- Sectia de investigare a magistratilor (Sectia de investigare a infractiunilor din justitie) iese de sub autoritatea procurorului general al Romaniei. Este blocata posibilitatea ca Augustin Lazar sa infirme actele de urmarire penala ale procurorilor din aceasta sectie, daca le considera ca fiind nelegale sau netemeinice.

- Sectia de investigare a magistratilor primeste si atributii sporite si poate exercita si retrage caile de atac in cauzele de competenta sectiei. Este pusa in discutie daca aceasta sectie poate retrage caile de atac in dosarele in care sunt implicati magistrati si care au fost instrumentate de DNA, cum ar fi cazurile: Alina Bica, Romsilva - Viorel Hrebenciuc sau Sebastian Ghita - dosarul in care sunt judecati si sefii parchetelor din Prahova.

- A fost eliminata prevederea potrivit careia Colegiul de conducere al Inaltei Curti analizeaza candidaturile depuse pentru promovare la aceasta instanta. Raportul consultativ al Inaltei Curti facut in cazul magistratilor care voiau sa promoveze era inaintat CSM-ului.

- Se rastrang competentele Colegiului de conducere al Inaltei Curti, care "nu va putea adopta regulamente sau hotarari prin care sa adauge la dispozitiile cuprinse in legi, pe motiv ca acestea ar fi neclare sau incomplete."

- Este modificata conditia vechimii pentru a accede la Inalta Curte. Vechimea efectiva de 18 ani ca judecator, pentru a accede la ICCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau ca judecator. O prevedere despre care presa a scris ca ar fi fost facuta pentru ca Alina Ghica, judecator de la Curtea de Apel Bucuresti, cunoscuta dupa ce a blocat activitatea completurilor de 5 judecatori, sa poate promova la Inalta Curte.

- A fost introdusa posibilitatea eliberarii din functie a magistratilor pentru neindeplinirea conditiei de buna reputatie.

- De pensia de serviciu pot beneficia si fostii magistrati, care au plecat din instante si parchete, si care au implinit varsta de 60 de ani. "Persoanele care indeplinesc conditiile de vechime prevazute la alin. (1) si (3) in functia de judecator, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor, precum si in functia de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, se pot pensiona si pot beneficia, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar daca la data pensionarii au o alta ocupatie.

In acest caz, pensia se stabileste dintr-o baza de calcul egala cu indemnizatia de incadrare bruta lunara pe care o are un judecator sau procuror in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, si sporurile, in procent, avute la data eliberarii din functie ori, dupa caz, cu salariul de baza brut lunar si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii", este prevederea.

Unul dintre beneficiarii acestei prevederi, care ar putea capata o pensie speciala de magistrat, ar putea fi chiar Avocatul Poporului, Victor Ciorbea (64 de ani) . Acesta a fost judecator la Judecatoria Sectorului 5 (1979-1884) si procuror in Parchetul General (1984-1988) . Avocatul Poporului are printre atributii si contestarea la CCR a ordonantelor de urgenta.

Reactii din partea magistratilor

Sectia pentru procurori din CSM, procurorul general al Romaniei, mai multe asociatii de magistrati, procurorii DNA si DIICOT au criticat aceasta ordonanta.

Adunarile generale ale procurorilor din toata tara se vor intruni astazi pentru a avea o pozitie comuna in privinta OUG.

Judecatorul Andrea Chis, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat ca proiectul OUG l-a primit pe email, in data de 18 februarie (luni - n.red.), la ora 4:36 pm, dupa programul de munca. Ordonanta a fost adoptata pe 19 februarie.

Prevederile OUG 7/2019 au nemultumit pana si pe membrii Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, condusa de Dana Garbovan, care pana acum rezona cu propunerile initiate de ministrul Justitiei, Tudorel Toader. UNJR solicita abrogarea acestui act normativ.

Citeste si:
Dacian Cioloș: Suntem oricând dispuşi la dialog cu PNL. E de neconceput ca un partid să se sacrifice pentru o singură persoană
Dacian Cioloș: Suntem oricând dispuşi la dialog cu PNL. E de neconceput ca un partid să se sacrifice pentru o singură persoană
Preşedintele USR, Dacian Cioloş, reafirmă că alături de colegii săi este dispus la dialog cu PNL, însă consideră "de neconceput" ca liberalii sau chiar "o ţară să se sacrifice pentru o...
PNL a stabilit cu cine va merge la Cotroceni pentru consultările privind propunerea de premier
PNL a stabilit cu cine va merge la Cotroceni pentru consultările privind propunerea de premier
Partidul Naţional Liberal va merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu o delegaţie formată din preşedintele partidului, Florin Cîţu, şi cei patru prim-vicepreşedinţi. Potrivit...
Sursa: Ziare.com