Reforma lui Toader - necesara sau catastrofala?

Nici n-a apucat sa termine ministrul Justitiei conferinta de presa in care a anuntat propunerile de modificare a unor legi ale Justitiei, ca analistii si comentatorii care nu au decat certitudini deja elogiau sau daramau, dupa grupul de interese din care fac parte, fiecare idee enuntata de Tudorel Toader.

Oricat de trunchiat ar fi acest cadru surprins in primele clipe de dupa anuntul ministrului Justitiei a proiectului de modificare a legilor din Justitie, el contine incapsulat intregul desfasurator al razboiului care se va duce intre cele doua tabere pe marginea schimbarilor ce vor urma in Justitie.

Dar dincolo de cele doua tabere, fie ca unii cred ca actualul sistem este perfect asa cum este si nu trebuie schimbat nimic, fie ca altii sunt de parere ca domeniul a ajuns atat de bolnav incat trebuie restructurat din temelii, un lucru asupra caruia orice observator de bun simt cade usor de acord este ca exista o nevoie reala de a discuta despre ce functioneaza si ce nu in Justitie.

Or, initiativa lui Tudorel Toader exact asta face inainte de orice. Deschide o discutie mai mult decat necesara intr-un domeniu in care pana si a pune intrebari a devenit sinonim cu atacul la statul de drept.

E important, cred, de tinut cont in analiza demersului ca vorbim despre un proiect care abia de acum intra in dezbatere publica, asadar, nu despre vreo ordonanta de urgenta.

Klaus Iohannis a reactionat si el dupa conferinta lui Toader si a numit propunerile ministrului Justitiei "un atac asupra statului de drept, independentei si bunei functionari a Justitiei, precum si impotriva luptei anticoruptie".

Avand in vedere ca propunerea care a atras atentia si a lovit mediatic cel mai puternic este chiar excluderea presedintelui din procedura de numire a sefilor DNA, DIICOT si a procurorului general, este de inteles de ce Iohannis a sarit printre primii sa critice proiectul lui Toader.

Dar implicarea presedintelui in procedura de numire a procurorilor sefi de parchete am vazut unde poata sa conduca in 2013, cand intre Traian Basescu si Victor Ponta, pe atunci premier si interimar la Justitie, a dat nastere celui mai josnic troc politic facut vreodata pe spinarea Justitiei la cel mai inalt nivel.

Poate ca dupa experienta ultimilor 10-12 ani cu o astfel de procedura de numire a sefilor procurorilor e timpul sa redam sistemului insusi posibilitatea de a-si alege reprezentantii la varf. Odata cu speranta ca daca Justitia se poate face bine si isi poate depasi sechelele trecutului si prezentului, o poate face in primul rand din interior, ca urmare a unei vointe majoritar exprimata de catre membrii ei de a cauta dreptatea si a face justitie independent de factorul politic.

Exista si modificari la care avem nevoie sa vedem proiectul in detaliu pentru a putea aprecia adevarata intentie a legiuitorului, cum este raspunderea magistratilor care, in teorie, exista si pana acum doar ca, in practica, nu a fost folosita niciodata ca instrument de autoreglaj intern.

Exista in proiectul lui Toader si idei ce par de la prima vedere mai reactionare si periculoase decat excluderea presedintelui din numirea sefilor de parchete, cum ar fi trecerea Inspectiei Judiciare din subordinea CSM la Ministerul Justitiei sau posibilitatea ca un procuror ierarhic superior sa poata interveni in dosarele procurorilor de caz.

Dezbaterile sunt la inceput si depind mult de nuantele metodologice si detaliile care se vor regasi in proiectul final al modificarilor aduse legilor din Justitie. Experienta ultimilor 27 de ani ne arata ca in Justitie s-a trecut de la o extrema la alta, de multe ori independent de legile care sustineau sistemul.

Poate ca a sosit timpul ca magistratii sa inteleaga ca schimbarea adevarata a sistemului o pot face doar ei, din interior. Acum e momentul sa vorbeasca si sa caute dreptatea si echilibrul necesare justitiei de care avem atata nevoie.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...