Un membru CSM arata ca Toader ignora de trei luni o decizie CCR: Asadar ce e general obligatoriu, de cand si pentru cine?

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Sambata, 02 Iunie 2018, ora 15:42
55476 citiri
Un membru CSM arata ca Toader ignora de trei luni o decizie CCR: Asadar ce e general obligatoriu, de cand si pentru cine?

Judecatorul Bogdan Mateescu, membru in Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), arata ca, desi Tudorel Toader sustine public ca "tine enorm" la deciziile Curtii Constitutionale (CCR), in realitate, insa, ministrul Justitiei nu le aplica.

Magistratul da ca exemplu cazul unei decizii a CCR din februarie 2018, care interzice judecatorilor si procurorilor sa fie numiti in functiile de secretari de stat sau ministru. Practic, ca un membru al puterii judecatoresti sa fie membru al Executivului.

Decizia nu ar fi respectata de Tudorel Toader, unul dintre secretarii de stat din Ministerul justitiei este judecator. Este vorba de Sofia Mariana Mot (59 de ani) de la Curtea de Apel Craiova. Judecatoarea a fost numita in minister pe timpul mandatului fostului ministru al Justitiei, Florin Iordache.

Sofia Mariana Mot este mama fostului deputat PSD Emil Mot, actual primar al orasului Slatina. Emil Mot ajuns deputat PSD in 2012 gratie baronului PSD Olt, Paul Stanescu, in prezent vicepremier. Mass-media a dezvaluit ca Mariana Mot ar fi nasa lui Judecator, unul dintre baietii interlopului Bercea Mondial.

La sfarsitul lunii iunie 2017, Antena 3 avansa pe surse ipoteza ca judecatoarea Mariana Mot ar putea fi propusa pentru functia de ministru al Justitiei, in locul lui Tudorel Toader.

In iunie 2017, Toader era vehement impotriva institutiei detasarii magistratilor in Ministerul Justitiei, dar nu a facut nimic sa schimbe acest lucru in cazul Marianei Mot. "Dincolo de faptul ca magistratii trebuie sa faca magistratura, de exigentele izvorate din principiul separatiei puterilor in stat, raspunzand unora dintre intrebarile repetitive, ac urmatoarele precizari: Magistratii detasati la Ministerul Justitiei ocupa o functie vacanta asimilata magistratilor, tin rezervat postul de pe care au fost detasati, avand urmatoarele drepturi banesti: un salariu lunar, care poate fi chiar si de 20.000-24.000 lei, iar daca nu sunt din Bucuresti, primesc si o diurna lunara care poate sa ajunga chiar si la 11.000-12.000 lei, contravaloarea chiriei, care este de 2700 lei, precum si decontarea cheltuielilor de transport, la domiciliu si retur!", scria pe Facebook ministrul Justitiei.

Decizia CCR

Prin decizia 45/2018 din 30 ianuarie 2018, CCR a admis mai multe exceptii in cazul modificarilor propuse de Comsiai Iordache uneia din legile Justitiei. Este vorba de Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

CCR motiva ca: "Atat timp cat persoana detine calitatea de judecator sau procuror nu poate exercita decat activitatile specifice acestor functii".

"Numirea sau detasarea acestora in functii de demnitate publica, indiferent de denumirea pe care acestea o poarta, nu poate fi acceptata prin prisma exigentelor Constitutiei, intrucat se produce, in mod inevitabil, o modificare a felului muncii pe care acestia o presteaza, care, in realitate, justifica drepturile si obligatiile aferente statutului lor."

"Mai mult, intregul statut al judecatorului/ procurorului, in mod axiomatic, se axeaza pe rolul lor constitutional, astfel cum este definit la art.124 si 125, respectiv art.131 si 132 din Constitutie. Or, asumandu-si, prin diverse mecanisme [numire/ detasare], un rol diferit celui de infaptuire a justitiei si/ sau de aparare a intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, se incalca in mod direct, pe de o parte, principiul independentei judecatorului, principiul separatiei puterilor in stat si dispozitiile referitoare la rolul si incompatibilitatile judecatorului [art.1 alin. (4), art.124 si art.125 alin. (3) din Constitutie], iar, pe de alta parte, dispozitiile constitutionale referitoare la rolul si incompatibilitatile care insotesc statutul procurorului [art.131 si 132 din Constitutie]", motiva CCR.

Cazurile Lazaroiu si Toader

In postarea de pe Facebook, Bogdan Mateescu arata ca a mai expus cu alta ocazie si o alta decizie CCR ignorata. Este vorba de cazul lui Petre Lazaroiu, care se afla in functie de 10 ani, in conditiile in care in Constitutie scrie ca mandatele sunt de 9 ani. Lazaroiu a fost numit in functie in 2008 pe un rest de mandat si reinvestit in 2010.

Anul acesta, CCR a decis ca judecatorii nu pot adauga un mandat intreg la un rest de mandat si ca limita maxima este de 9 ani, asa cum prevede Constitutia.

De altfel, situatia a fost similara si in cazul lui Tudorel Toader. Actualul ministru al Justitiei a fost judecator constitutional vreme de 10 ani, din 2006 pana in 2016.

Postarea lui Bogdan Mateescu

Tudorel Toader: "Nu exista decizie CCR care sa nu fie respectata de orice persoana sau autoritate."

Insa eu tot reflectez asupra caracterului general obligatoriu al oricarei decizii a CCR, nu doar al unora, pentru ca vreau sa inteleg si marturisesc ca sunt intr-un mic blocaj.

Am in vedere, asa cum am spus, situatia d-lui judecator constitutional care sta in functie de 10 ani, desi CCR a zis negru pe alb general obligatoriu acum vreo doua luni ca e neconstitutional mecanismulprin care se tinde la depasirea termenului constitutional de 9 ani.

Asadar dansul este in functie si azi. Situatia juridica e neatinsa in pofida deciziei CCR general obligatorii.

Dar CCR a mai zis prin deja faimoasa decizie 45/2018, acum vreo 3-4 luni, ca e neconstitutional ca un judecator sa fie ministru sau secretar de stat (si chiar sunt de acord).

Ei bine, ea a zis, general obligatoriu -cum altfel, dar chiar la ministerul justitiei este si azi in functia de secretar de stat o colega judecator de la Curtea de apel Craiova. Situatia juridica persista si aici, in pofida deciziei CCR general obligatorii.

As fi vrut sa il intreb pe seful direct al colegei judecator secretar de stat, pe dl ministru prof. univ. dr. si membru al Comisiei de la Venetia Tudorel Toader, pe care l-am auzit si azi ca tine enorm la deciziile CCR, si dansul fost judecator constitutional vreo 10 ani din mandatul de 9, ce parere are, de ce nu aplica decizia general obligatorie de vreo 3 luni, dar nu prea am avut ocazia, nu prea comunicam.

Sincer, eu chiar vreau sa inteleg, insa uneori imi pare ca nici constitutionalul nu mai e ce am invatat eu prin facultate iar Constitutia nu s-a schimbat.

Asadar ce e general obligatoriu, de cand si pentru cine?

Citeste si:
Câtă nevoie era de introducerea legii pentru egalitatea de gen în politică. „Republica Moldova a introdus-o din 2016. S-au cunoscut sau nu efectele?”
Câtă nevoie era de introducerea legii pentru egalitatea de gen în politică. „Republica Moldova a introdus-o din 2016. S-au cunoscut sau nu efectele?”
Senatul a adoptat luni, 23 mai, un proiect de lege prin care partidele sunt nevoite să pună pe listele de la parlamentare cel puțin o treime de candidați femei. Inițiativa a împărțit însă...
Liviu Dragnea, la un pas de interdicție pe viață în parlament. Inițiativă legislativă pentru foștii condamnați penal
Liviu Dragnea, la un pas de interdicție pe viață în parlament. Inițiativă legislativă pentru foștii condamnați penal
Persoanele care în trecut au suferit condamnări penale definitive ar putea avea interdicție în a mai candida la alegerile parlamentare decât dacă nu a intervenit o reabilitare, amnistie sau...