În 2024, industria turismului a avut o contribuție record la producția mondială. Totuși, nu toate țările profită în aceeași măsură de creșterea veniturilor din turism, iar datele arată că România rămâne departe de media Uniunii Europene, în ciuda insistențelor celor din industrie, conform cărora potențialul există. Problema atragerii turiștilor străini poate ține de așa-numita marcă de țară, dar, când vine vorba de vacanțele românilor în propria țară, problema ține de banii prea puțini pe care îi au oamenii.
Sectorul turistic va aduce 11 trilioane de dolari la producția internă brută de pe mapamond, titra Reuters în 3 septembrie. Estimarea vine de la o organizație din domeniu, care adaugă că, față de anul trecut, câștigurile din turism vor crește cu 12,1%, însemnând că per total sectorul va reprezenta o zecime din PIB la nivel global. Simplificând, fiecare dolar din 10 cheltuiți se duce pe turism în 2024.
Creșterea este semnificativă față de anul de vârf 2019, perioadă după care turismul a intrat într-o scădere pe fondul pandemiei de coronavirus. Cele mai importante cheltuieli care contribuie la această creștere sunt plățile cu turismul făcute în SUA, China și Germania, conform sursei citate.
La nivelul blocului comunitar, o zecime din produsul intern brut vine din turism, dar acest procent este împins în sus de țări care se bazează foarte mult pe acest sector. De exemplu, între primele 10 state la nivelul UE, clasificate după rolul turismului în PIB, doar în trei a crescut ponderea față de perioada de dinainte de pandemie. La finalul lui 2023, Croația își realiza aproape 26% din PIB din turism, urmată de Portugalia, cu aproape 20%, Grecia, cu 19%, Spania, cu 14,5% și Malta, cu 13,6%, conform Statista.
România este a șaptea din coadă, cu o contribuție a turismului de 5,6%, în scădere față de 6% înainte de pandemie. O analiză recentă a unor cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca spunea că românii cheltuie din ce în ce mai mult pe servicii turistice. Totuși, dacă aceste cheltuieli se fac pe zboruri și cazări în străinătate ori pe pachete turistice din afară, acești bani sunt contorizați ca importuri.
Diferența față de turiștii care vin în țară este evidentă. În primele șase luni ale acestui an, românii plecați în afară pentru concedii au cheltuit cu 2,3 miliarde de euro mai mult în străinătate decât au făcut-o turiștii veniți în România, arată analiza. Economiștii spun că, pe termen mai lung, există semne că turismul va deveni mai atractiv pentru străini, dar că sisteme precum tichetele de vacanță contribuie la păstrarea turiștilor în țară.
În ceea ce privește evoluția sectorului, discuțiile par să se concentreze pe a face România mai atractivă pentru străini, dar o problemă semnificativă este faptul că majoritatea românilor nu își permit o vacanță.
Vicepreședintele patronatului din turism, Adrian Voican, spunea, recent, pentru Adevărul că există programe de stimulare a turismului în România pentru străini. Înainte de pandemie, cel mai mare număr de turiști din alte țări veniți în România a fost de 2,7 milioane, în scădere de atunci. Totuși, chiar și recordul de acum câțiva ani este departe de 10 milioane de turiști, ceea ce vicepreședintele ANAT spune că este masa critică – țări în care contribuția turismului la economia națională este semnificativă au un număr de turiști străini cel puțin egal cu jumătate din populație.
În plus, Voican subliniază și că miza reală ar fi păstrarea turiștilor autohtoni în țară. Aici, problema pe care o arată în clar statisticile oficiale este de venituri insuficiente. Cei mai mulți dintre români nu își permit o vacanță de o săptămână, arată cifrele Eurostat.
România a fost constant în vârful acestui clasament al „sărăciei de concediu”; în 2023, aproape 6 din fiecare 10 gospodării din țară au spus că vacanțele le depășesc bugetul.
O cercetare mai aplicată realizată de Confederația Europeană a Sindicatelor (CES-ETUC) arată că problem nu ține cont de vârstă. În 2023, România avea cea mai mare proporție de muncitori care nu își permiteau o vacanță, fie în țară, fie în străinătate, ajungând la 43% din populația în vârstă de muncă.
Cifrele au fluctuat în ultimii ani, dar se păstrează la peste jumătate. În 2019, procentul celor care nu își permiteau un concediu de o săptămână departe de casă era 54%, dar a fost și 66,6% în 2016.
Privind la datele din sondaje, nouă din zece români nu au avut în 2022 o vacanță în țară mai lungă de 4 nopți, conform Eurostat. Procentul celor care au plecat în afara țării pentru patru nopți sau mai mult în 2022 este mai mic de 2% din populație, deși este cea mai mare valoare din 2013 încoace.
iar despre viziune nici vorba.