Ucraina. De ce înarmarea naționaliștilor reprezintă o amenințare nu doar pentru Rusia ANALIZĂ

Kievul încurajează înarmarea grupărilor paramilitare naționaliste pentru a contracara o invazie rusă. Dar ei ar putea să destabilizeze și guvernul dacă se ajuge la un acord de pace pe care aceștia îl resping.

Iuri Hudimenko, activist politic ucrainean și membru al unei miliții naționaleste, este gata să treacă la arme, dar nu neapărat împotriva Rusiei. În calitate de lider al Axei Democratice – una dintre zecile de grupări de dreapta sau naționaliste care reprezintă o forță politică puternică în Ucraina și care se opun cu înverșunare oricărui compromis cu Moscova – furia lui va fi îndreptată asupra guvernului Ucrainei dacă acesta acordă prea multe concesii în schimbul păcii.

„Ne vom ocupa de Rusia într-un fel sau altul mai târziu”, a spus Hudimenko, citat de The New York Times. „Dacă cineva din guvernul ucrainean încearcă să semneze un astfel de document, un milion de oameni vor ieși în stradă și acel guvern va cădea”.

Moscova a adunat peste 130.000 de soldați la granițele Ucrainei, amenințănd cu o invazie dacă nu sunt îndeplinite cererile sale de a exclude orice posibilitate de aderare a Ucrainei la NATO și de retrage infrastructura NATO din Europa de Est.

Rămâne neclar dacă liderii occidentali și președintele Vladimir Putin pot negocia o soluționare a crizei. Dar orice rezoluție pare de natură să forțeze Kievul să accepte concesii periculoase din punct de vedere politic, care ar putea fi destabilizatoare pe plan intern. La începutul acestei săptămâni, de exemplu, președintele Franței, Emmanuel Macron, a propus „finlandizarea” Ucrainei care ar lăsa-o neutră între Rusia și NATO, la fel ca Finlanda în timpul Războiului Rece.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, are puține cărți de jucat în orice discuții cu Moscova. Poate că cea mai puternică este amenințarea unei insurgențe din partea unor grupuri naționaliste precum Axa Democratică . Recent, guvernul ucrainea a îndemnat chiar partidele naționaliste să se înarmeze mai mult.

Însă acestea sunt o sabie cu două tăișuri, care amenință nu doar Kremlinul, ci și guvernul ucrainean, care ar putea fi zguduit și, eventual, răsturnat dacă Zelenski acceptă un acord de pace care în mintea lor dă prea mult Moscovei.

Ministrul de externe al Ucrainei și ministrul apărării au spus în ultimele zile că cel mai mare risc cu care se confruntă țara este destabilizarea internă, sub amenințarea unei invazii ruse, nu un atac real.

Și într-o țară ai cărei cetățeni au ieșit de două ori în stradă în perioada post-sovietică și s-au dezlănțuit asupra guvernelor considerate prea pro-ruse, aceasta nu este o amenințare inutilă. Analiştii spun că Zelenski şi-ar asuma riscuri politice extreme chiar şi pentru a ajunge la un acord de pace, motiv pentru care este atât de atent să nu vorbească despre posibile căi de negocieri.

Protest, sâmbătă, la Kiev

„Macron vrea să sacrifice suveranitatea Ucrainei pentru a calma Rusia, dar nu înțelege că nu va funcționa”, a declarat Oleksandr Ivanov, directorul unui grup numit Mișcarea Împotriva Capitulării, care plănuiește un protest de stradă, sâmbătă, la Kiev.

„Diplomații nu înțeleg Ucraina”, a spus el. „Societatea civilă de aici are o influență mai mare asupra politicii decât partidele politice reale.” Pentru Zelenski, a adăugat el, „amenințarea cu războiul este de fapt doar o amenințare, în timp ce semnarea compromisurilor este garantat că va aduce proteste”.

Chiar și principalele partide politice ucrainene se opun concesiilor față de Rusia și au spus că vor chema la proteste dacă Zelenski ar face concesii prea mari.

„Toate acțiunile lui Macron sunt făcute cu gandul la alegerile din aprilie în Franța”, a declarat Volodimir Ariev, un parlamentar al partidului Solidaritatea Europeană al lui Petro Poroșenko, predecesorul lui Zelenski. „Înțeleg, dar nu ar trebui să urmăm interesele franceze sau interesele lui Macron”, a spus el. „Ar trebui să urmăm interesele Ucrainei”.

Zelenski, un outsider politic și fost actor, a câștigat o victorie zdrobitoare în 2019, cu promisiunea de a continua negocierile de pace cu Moscova pentru a pune capăt războiului de opt ani cu separatiștii din estul Ucrainei care a provocat aproximativ 14.000 de morți.

Cu toate acestea, este departe de a fi clar ce ar presupune un astfel de acord de pace.

Macron a adoptat o strategie de relansare a discuțiilor asupra războiului din estul Ucrainei ca un pas către o soluționare mai largă, care ar include și negocieri privind cererile Rusiei de revizuire a arhitecturii europene de securitate pentru a diminua rolul NATO.

Într-un singur scenariu, un acord de reglementare în estul Ucrainei ar putea exclude viitoarea aderare la NATO a țării. Zelenski ar putea, de asemenea, să renunțe la aderarea la NATO în schimbul altor garanții de securitate din partea națiunilor occidentale, sugestie pe care a făcut-o luna trecută.

Până acum, nu există niciun indiciu că vreuna dintre aceste idei ar fi încetinit acumularea militară a Rusiei în apropierea granițelor Ucrainei. Chiar joi, Rusia a început exerciții militare comune cu Belarus în nordul Ucrainei, în timp ce în sud, marina rusă a declarat închise mari zone din Marea Neagră pentru exerciții cu foc real. Aceste manevre navale închid căile maritime către portul principal al Ucrainei, Odesa, într-o blocadă eficientă.

În Ucraina, opoziția naționalistă complică orice acord diplomatic. Riscul grupurilor naționaliste a fost pus în evidență în toamna anului trecut, când Zelenski a acuzat Axa Democratică că plănuiește un protest armat în Piața Independenței din Kiev, ca parte a unui complot de lovitură de stat. Dar nu a urmat nicio represiune serioasă împotriva partidului naționalist.

Asta a pus partidul, înființat de un grup de bloggeri care au ales simbolul toporului ca instrument tradițional ucrainean folosit atât în timp de pace, cât și ca armă țărănească în timp de război, în centrul îngrijorării privind riscul de instabilitate internă.

Guvernul ucrainean se teme la fel de mult de naționaliști ca de Rusia.

Hudimenko, un fost jurnalist și consultant de publicitate în vârstă de 34 de ani, a petrecut odată două luni în închisoare sub acuzația că a aruncat în aer o statuie a lui Stalin în orașul său natal Zaporojie, din sud-estul Ucrainei.

El a spus că acționează strict în conformitate cu legea ucraineană, care garantează dreptul cetățenilor de a protesta pașnic. „Avem o cultură a protestului, o cultură a revoltei”, a spus el.

Dar a subliniat că nu poate exista o reconciliere politică cu separatiștii susținuți de ruși înainte ca trupele ruse să se retragă din estul Ucrainei, unde Moscova a stimulat războiul începând cu 2014. Aceasta este, de fapt, cererea centrală a guvernului Ucrainei și poziția declarată a lui Zelenski.

A face altfel, într-un efort de a atenua tensiunile și de a evita un potențial război major în Europa, ar încuraja Rusia să maseze trupe din nou în viitor, a spus Hudimenko.

„Poate pentru că suntem vecini cu Rusia, înțelegem ceva greu de înțeles pentru oamenii de mai departe”, a spus el. „Înțelegem că acest război este doar o parte a unui război foarte mare care a durat secole. Ori de câte ori Rusia are coeziune internă și o oportunitate, atacă întotdeauna Ucraina.”

Hudimenko a spus că ține acasă o pușcă Kalașnikov și se antrenează cu ea în mod regulat, pregătindu-se să lupte cu rușii. El a spus că își va folosi pușca la un protest doar dacă poliția deschide focul asupra mulțimii, așa cum sa întâmplat în timpul protestelor din 2014 la Kiev.

Zelenski și guvernul său ar putea fi sub presiune atât din partea ucrainenilor, cât și din partea Rusiei, dar, în final, „se tem de poporul ucrainean mai mult decât de armata rusă”,

Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”

Cu o situație pe frontul contra invadatorilor ruși tot mai dificilă și mai vulnerabilă, Ucraina a primit sâmbătă seara, 20 aprilie, și o veste bună. Camera Reprezentanților din Congresul...

Aliatul lui Putin amenință cu apocalipsa nucleară: "O vorbă necugetată, o singură mişcare ar putea provoca un conflict armat"

Dacă Rusia va continua să fie presată de Occident, am putea fi martorii unei apocalipse nucleare, a avertizat joi, 25 aprilie, într-un discurs rostit la Minsk, preşedintele Belarusului,...