Ce a decis Curtea Supremă a Țărilor de Jos în privința „aurului scitic“. Politica Kremlinului de distrugere a istoriei Ucrainei

Curtea Supremă a Țărilor de Jos a confirmat că „aurul scitic” trebuie returnat Ucrainei și nu muzeelor ​​din Crimeea ocupată de ruși, scrie NOS.nl. Astfel, Curtea Supremă olandeză a menținut decizia Curții de Apel din octombrie 2021.

Muzeul de Arheologie din Amsterdam a împrumutat exponate de la muzeele din Crimeea pentru propria expoziție, care urma să aibă loc din februarie până în august 2014. Cu toate acestea, în martie 2014, Federația Rusă a anexat peninsula ucraineană. Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și Țările de Jos nu au recunoscut această anexare.

Unele dintre exponate au fost returnate muzeului de la Kiev, dar a apărut o problemă în ceea ce privește restul: din punct de vedere legal, exponatele aparțin Ucrainei, așa că ar fi greșit să le restituie muzeelor ​​din Crimeea, aflate sub puterea rusă de ocupație. În același timp, muzeele din Crimeea au cerut ca aceste exponate să le fie returnate. În acest sens, Muzeul Allard Pearson din Amsterdam, care găzduiește exponatele, a decis să le dea recurgă la justiție.

În octombrie 2021, tribunalul din Amsterdam a decis că „aurul scitic” face parte din patrimoniul Ucrainei . În ianuarie 2022, rușii au depus contestație împotriva deciziei instanței.

De la invazia de anul trecut în toată Ucraina, muzeele au fost jefuite de faimoasele artefacte de aur scitice, din secolele VII și III î.Hr.

Raidurile organizate au dus la furtul de ornamente, sculpturi, picturi, icoane și obiecte de artă scitice în valoare de milioane de euro, potrivit New York Post.

"Ordinele vin de la cineva destul de sus, de la Kremlin", a declarat Sir Antony Beevor, istoric și autor al cărții "Rusia: Revoluție și război civil".

„Propaganda lui Putin este că Ucraina ca țară nu există, este parte a Rusiei - așa că pot pune mâna pe tot ce vor".

Alții văd raidurile ca pe o modalitate prin care Rusia încearcă să elimine identitatea culturală a Ucrainei.

"Este o politică deliberată de distrugere a memoriei istorice a poporului ucrainean", a declarat Alexsandr Simonenko, arheolog ucrainean și specialist în sciți la Academia Națională de Științe din Ucraina.

Primul raid a avut loc în martie anul trecut, la scurt timp după invazia Rusiei, când un curator ucrainean a fost răpit și mii de opere de artă au fost furate în timpul ocupării orașelor Mariupol și Melitopol.

Trupele ruse au furat peste 200 de obiecte din Muzeul de tradiții locale din Melitopol, inclusiv mai multe piese de aur vechi de 2.300 de ani din Imperiul Scit, potrivit Asociației Muzeelor.

Obiectele au fost selectate de un bărbat în halat alb care a pătruns în subsolul muzeului împreună cu soldații ruși și a selectat ce să fure cu "pensete lungi și mănuși speciale", a declarat Leila Ibrahimova, îngrijitoarea muzeului.

Cel mai mare jaf de artă din Rusia a vizat Muzeul Regional de Artă din Herson, unde cinci camioane au cărat peste 15.000 opere de artă.

Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”

Cu o situație pe frontul contra invadatorilor ruși tot mai dificilă și mai vulnerabilă, Ucraina a primit sâmbătă seara, 20 aprilie, și o veste bună. Camera Reprezentanților din Congresul...

Lupta cu drone din Ucraina a început să dea o lovitură mortală unuia dintre cele mai puternice simboluri ale puterii militare americane

Potrivit cotidianului The New York Times, în ultimele două luni, rușii au scos din luptă cinci tancuri americane M1 Abrams din cele 31 de tancuri care au fost trimise în Ucraina în toamna...