Eliberarea Insulei Șerpilor, o operațiune ca-n filme. Cum s-au strecurat „Bogdana” și „Cezar” pentru a-i alunga pe ruși

În timpul bătăliei pentru eliberarea Insulei Șerpilor, luptătorii ucraineni au transportat pe poziții de tragere tunurile autopropulsate „Bogdana” și „Caesar” pe pontoane plutitoare pentru a distruge apărarea antiaeriană rusă, scrie pravda.ua.

În timpul operațiunii speciale din iunie 2022, armata ucraineană a mutat tunuri autopropulsate la o distanță cât mai apropiată pentru ca obuzele să lovească și să distrugă apărarea antiaeriană inamică de pe Insula Șerpilor.

După ce rușii au capturat insula pe 24 februarie, au transformat-o într-o fortăreață inexpugnabilă în mijlocul mării. Componenta principală a forțelor ruse de pe Insula Șerpilor nu era atât garnizoana staționată acolo, cât o apărare antiaeriană saturată.

Rușii au adus pe insulă mai multe sisteme antiaeriene moderne și un radar puternic, care împreună făceau imposibil un desant asupra insulei fie pe apă, fie aerian.

Forțele ucrainene au încercat să elibereze insula cu tot ce aveau, dar nu au avut prea mult succes. Complexele „Panțir-S” și „Tor” instalate pe Insulă au doborât și proiectile trase de sistemele cu rază lungă ale ucrainenilor MLRS „Verba” îmbunătățit și, spre surprinderea Forțelor Armate ucrainene, chiar și rachetele „Tocika-U”.

Asalt eșuat

La începutul lunii mai, Ucraina a reușit să dezactiveze o parte din apărarea antiaeriană de pe insulă și, sub comanda Direcției Principale de Informații a Armatei, a încercat un desant simultan din aer și de pe apă pe Insula Șerpilor.

Din păcate, acel asalt nu a adus rezultate semnificative și a costat viața celor mai buni zece parașutiști ucraineni și a locțiitorul comandantului Marinei, Igor Bedzai. În timpul atacului au fost pierdute și mai multe echipamente, inclusiv bărci și un elicopter.

Comandamentul ucrainean a realizat că era necesar să caute o altă soluție, ingenioasă și neașteptată. Și a fost găsită în momentul în care cineva a deschis Google Maps și și-a dat seama că cea mai apropiată rută de la coastă până la Insula Șerpilor este la mai puțin de 40 de kilometri.

Și, prin urmare, poate fi bombardată de tunurile autopropulsate ucrainene „Bogdana”, cât și de primele tunuri autopropulsate franceze „Caesar”, deja furnizate la acea vreme.

„Am calculat că „Bogdana” va trage la mai bine de 40 de kilometri, ceea ce înseamnă că va ajunge pe insulă”, a povestit pentru pravda.ua, ofițerul Miroslav Gai, care la acea vreme era membru al echipei „Bogdana”.

"Dar acesta este un război, trebuia să obținem permisiunea de la comandament. De aceea ne-am dus la Odesa să-l vedem pe comandantul regiunii militare "Sud", Kovalciuk", spune Gai.

La întâlnirea cu generalul-maior Kovalciuk a fost prezent și șeful artileriei din regiunea de sud, Oleksandr Ponomarenko, consilier al lui Mihail Podoliak, șeful biroului președintelui Zelenski,

Planul general al operațiunii părea destul de simplu: rușii nu vor putea doborî obuzierele, iar „Bogdana” și „Cezar” vor termina antiaeriana de pe insulă.

În teorie, totul părea mai mult decât realist. Brigada 56, polițiștii de frontieră locali și toți cei care ar fi putut ajuta au fost implicați în implementarea operațiunii.

Echipa „Bogdana” a mers la Vilkovo, un oraș din extremul de sud al regiunii Odesa. De la țărmul „Veneției ucrainene”, cum este numită mica localitate Vilkove, este cea mai scurtă distanță până la Insula Șerpilor.

Natura a intrat în jocul războiului

Nu poți ajunge de la Vilkovo la Insula Șerpilor nici cu „Bogdana”, nici cu „Cezar”. Pentru a trage asupra insulei, militarii au fost nevoiți să ducă tunurile autopropulsate pe coasta mării. Oricine a fost în acele regiuni știe că orașul este separat de mare printr-un labirint de insule și bancuri de nisip, spre care nu există drum terestru. Singura cale spre malul mării este pe apă.

A fost posibil să se rezolve această problemă cu ajutorul pontoanelor, pe care militarii le-au obținut de la oamenii de afaceri locali. În fiecare noapte, „Bogdana” și „Cezar” au fost împinse pe platforme plutitoare și au plutit de-a lungul Dunării și a brațurilor sale timp de 3-4 ore într-o singură direcție.

Pontoanele s-au dovedit a fi foarte înalte, așa că era normal să le împingi repede spre țărm. Prin urmare, polițiștii de frontieră locali au recurs la o macara specială care poate fi folosită pentru adâncirea țărmului sau, dimpotrivă, pentru spălarea digurilor mici.

Aceasta a aparținut contrabandiştilor pro-ruși ai unei companii locale de îmbuteliere care au evadat din Vilkovo în primele zile ale invaziei. Au folosit acest echipament pentru a-și întreține casele construite ilegal pe insulele din apropierea orașului. Acum macaraua a fost pusă să lucreze pentru ucraineni.

În fiecare zi, râul spăla terasamentele și îngropa digurile, iar în fiecare noapte militarii le refăceau.

Rolul acestei lucrări de Sisif este greu de supraestimat. Acolo era un strat de pământ vegetal de aproximativ 50-60 de centimetri grosime, care plutea la suprafață și sub care se află din nou apă. Era imposibil să sapi chiar și un șanț normal acolo, deoarece se inunda imediat.

Transportarea unui tun „Bogdana” de 27 de tone sau a unui „Cezar” de 18 tone pe o asemenea suprafață părea ireal. Și numai datorită faptului că militarii locali cunoșteau fiecare colț al acelor insule și câmpii inundabile, tunurile autopropulsate au putut să meargă literalmente pe apă.

Echipa și-a petrecut prima săptămână în Vilkovo și a devastat literalmente întreaga piață locală a construcțiilor.

Au cumpărat drujbe, unelte, scânduri, cuie, corturi - tot ceea ce putea fi folosit pentru a aranja locuri camuflate pentru dislocarea plutelor.

Țânțarii, care în acele părți sunt în primul rând uriași și în al doilea rând feroce, au fost o problemă separată.

A fost nevoie de câteva zile pentru a construi adăposturi pentru personal în tufișuri. La fel s-au realizat puncte camuflate, unde instalațiile de artilerie erau ascunse atunci când nu funcționau.

Pentru a deruta radarul și rachetele rusești, diferite obiecte metalice au fost atârnate în copaci de-a lungul întregului sector de coastă: când rușii au pornit locatoarele ( și reacţionează la fier), întreaga coastă s-a "luminat" de ele deodată.

În perioada 16-17 iunie, principalele pregătiri erau aproape finalizate. Era timpul ca tunarii să treacă la treabă să elibereze insula de ruși.

„Bayraktar” pe cer, tunuri autopropulsate la sol

În zorii zilei de 17 iunie, lansatorul de rachete BM-21 „Grad” a fost primul care a trecut pe traseul mai sus descris cu pontoane și traversări spălate până în poziția din lunca Dunării.

Două zile mai târziu, pe 19 iunie, „Bogdana” a intrat pentru prima dată în funcțiune.

"Am făcut punte cu tot ce era la îndemână - scânduri, copaci. Dar „Bogdana" s-a scufundat. Când am adus prima dată "Cezarul" la 4 dimineața, roțile din spate au căzut în nisip, s-au blocat, a început să se răstoarne pe lateral, toată lumea era în stare de șoc”, își amintește de greutățile operațiunii, ofițerul de corecție al „Bogdanei”, Evgheni Hrușoveț.

Operațiunea s-ar fi putut termina chiar înainte de a începe. Dar înainte de răsărit, „Cezar” a fost ridicat și dus pe un teren solid. „Bogdana” a fost ridicat și el.

Dar acestea nu au fost ultimele necazuri ale primei zile. Când tunurile autopropulsate au ajuns în sfârșit la pozițiile lor și au tras primele focuri în direcția Insulei Șerpilor, au început să se manifeste probleme tipice de artilerie.

După primele trei obuze, inelele de etanșare al butoiului „Bogdanei” s-au ars. „Cezar” a renunțat după primele 20 de salve, uleiul se scurgea.

Misiunea a necesitat eforturi supraomenești din partea echipajului, ambele tunuri autopropulsate trebuiau să lucreze la limita capacităților tehnice. Dar ca amândouă să cedeze încă din prima zi, nimeni nu se aștepta la asta.

În timp ce echipa decidea cum să trimită instalațiile înapoi pentru reparații și ce să facă în continuare, rușii nu au dormit. Chiar în prima zi, o aeronavă inamică a lovit pozițiile ucrainene cu mai multe rachete. Din fericire, lovitura a venit la câțiva kilometri de locul unde se aflau militarii și grănicerii.

„Comandamentul nostru ne-a făcut o acoperire cu sistemul de rachete Buk, După ce instalațiile au fost reparate și ambele tunuri autopropulsate au revenit din nou la pozițiile lor, primele lovituri au arătat participanților la operațiune o nouă provocare neașteptată: reglatorii nu puteau vedea unde cad obuzele.

S-a dovedit că obuzele „Cezar” nu explodează în momentul impactului cu suprafața, ci la 8 metri deasupra acesteia. Acest lucru făcea posibilă obținerea unei răspândiri maxime a fragmentelor și, în consecință, a unei zone mai mari de daune. Dar când un astfel de proiectil explodează deasupra apei, locul loviturii este aproape invizibil.

Insula este situată la aproape 40 de kilometri de coastă. Și era imposibil să ajungi sprea ea la o distanță confortabilă pentru observație.

Dronele Matrix și Mavic, cu care insula a fost observată de la țărm, nu au putut zbura departe în largul mării, deoarece EW-ul rusesc bloca semnalul. Și drona turcească „Bayraktar” nu putea oferi o imagine ideală, deoarece nu se putea apropia la mai mult de 28-30 de kilometri pentru că intra în raza apărării antiaeriene ruse.

Prin urmare, s-au făcut corecții din două locuri diferite: de pe mal, echipa sa concentrat pe datele dronelor lor, iar de la sediul Comandamentului militar „Sud” generalii s-au uitat la poza făcută de „Bayraktar” și au corectat loviturile.

Cu toate acestea, înainte de începerea operațiunii, nu s-a putut desfășura o coordonare normală între ofițerii de corecție de pe mal și din sediul Comandamentului, așa că la început au fost „nuanțe”.

După primele zile echipa „Bogdana ” și-a dat seama că ar putea corecta lovitura cu plus sau minus 20 de metri pe insulă, care se află la 40 de kilometri de ei.

"A devenit deosebit de ușor când am distrus radarul și sistemul lor de apărare antiaeriană. A explodat atât de frumos și pentru mult timp! Și atunci ne-am dat seama că nimic nu poate suprima semnalul dronelor", spune reglatorul "Bogdana".

Tunurile autopropulsate au funcționat doar pe rând: „Cezar” trăgea puțin și se ascundea, urma apoi sistemul „Uragan”, apoi „Bogdana”. Toate obuzele folosite erau imediat adunate și ascunse pentru a nu dezvălui locația.

Și așa s-au desfășurat lucrurile mai mult de o săptămână, de la 21 la 30 iunie, când apărarea antiaeriană rusă de pe insulă a fost distrusă.

Misiune îndeplinita!

În acel moment, controlul Rusiei asupra coastei ucrainene în această zonă putea fi considerat în cele din urmă pierdut. În câteva săptămâni, „acordul de cereale” a fost semnat la Istanbul, unde Federația Rusă a recunoscut de fapt că nu mai poate dicta condițiile în partea ucraineană a Mării Negre.

Insula Șerpilor a fost eliberată, așa că „Bogdana” și omologul francez au fost scoși din poziții și trimiși la reparații.

"Cezar este un sistem super cool. Modern, multă electronică, puternic. Dar, ca toate echipamentele bune, este puțin incomod pentru astfel de condiții, când trebuie să lucrezi la limita posibilităților, S-a arătat rece, deși a fost creat pentru alte sarcini”, spune unul dintre participanții la operațiune.

„Bogdana” al nostru (tunul este de fabricație ucraineană) a putut fi reparat pe loc cu ciocanul datorită simplității sale. Am avut o situație când am luat o piesă de la tractorul cuiva din Vilkovo și am pus-o pe „Bogdana” și a continuat să funcționeze perfect.

Sunt sigur că „Bogdana” va fi unul dintre cele mai bune tunuri din lume. Butoiul său este capabil să reziste la trageri continue cu încărcări maxime de 6 pulberi. Nici un tun nu poate face asta”, spune tunarul Evgheni Hrușoveț, care a luat parte la operațiunea de eliberare a Insulei Șerpilor.

Conducerea militară superioară a Ucrainei gândește în același mod. Potrivit pravda.ua, după succesul „Bogdana” pe Insula Șerpilor acesta a stârnit interesul deosebit al președintelui Zelenski.

Recent, ministrul Apărării Oleksi Rezinkov a postat o fotografie cu un tun „Bogdana” complet nou. În toamna lui 2022, pravda.ua a aflat că nu mai exista decât un tun autopropulsat de producție ucraineană. Mesajul lui Reznikov dă speranță spune publicația ucraineană.

Ce crede Kremlinul că vrea să facă Ucraina în timpul armistițiului olimpic

Kremlinul a reacţionat, marţi, la apelul preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru un armistiţiu în conflictele internaţionale în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, spunând că...

Americanii vor să înarmeze și să reconstruiască Ucraina cu banii rușilor. 3 miliarde de euro ar ajunge anual la Kiev

Statele Unite speră că reuniunile de primăvară ale FMI şi ale Băncii Mondiale vor face posibilă să avanseze, împreună cu ţările partenere, proiectul de a folosi activele blocate ale...