Financial Times: Putin a evitat mobilizarea generală din același motiv pentru care a evitat vaccinarea în masă în timpul pandemiei COVID

„Geniul comandamentului militar ucrainean este că își trimite forțele acolo unde rușii nu trimit, forțând Rusia să se retragă din teritoriile ocupate”, a scrie analistul canadian Michael McKay.

Acest lucru se întâmplă și pe frontul intern al Rusiei. Într-o perioadă în care trupele ruse se retrag pentru a nu fi înconjurate, Vladimir Putin însuși s-a trezit într-un „mediu politic periculos” la Moscova, scrie Ivan Krastev, șeful Centrului pentru Strategii Liberale și cercetător la Institutul de Studii Umanitare din Viena, într-un articol pentru Financial Times. Cuvântul „război” a început în sfârșit să sune pe canalele de televiziune de stat ruse, iar revendicările „șoimilor” ruși de a începe o mobilizare la scară largă au devenit cea mai mare problemă pentru președintele rus.

După o încercare eșuată de a cuceri Kievul și de a-l răsturna de la putere pe președintele Volodimir Zelenski, Kremlinul a trecut la o nouă strategie, aceea de a ocupa cât mai mult teritoriu cu forțele disponibile, provocând cât mai multe daune posibile economiei ucrainene și organizând referendumuri pentru anexarea teritoriilor ocupate, creând un sentiment de inevitabilitate. Moscova era sigură că această strategie va rupe stabilitatea ucraineană și va convinge Occidentul să nu mai înarmeze armata Kievului. După ce îngheța conflictul în propriile sale condiții, Kremlinul dorea să preia conducerea și să elimine orice nevoie de mobilizare militară.

Cu 64 de zile înainte de retragerea Rusiei, primul adjunct al șefului administrației Kremlinului, Serghei Kirienko, a declarat: „Considerăm teritoriile eliberate ca parte a statului nostru”. Pentru o vreme, această strategie părea să fie câștigătoare. Ucraina se pregătea pentru un război de uzură. Iar prețurile mari la energie au atenuat șocul pe care l-a introdus Occidentul împotriva Moscovei. Este adevărat că elitele ruse au devenit îmbufnate, dar au fost cel puțin docile. Sondajele au spus că majoritatea rușilor susțin agresiunea lui Putin împotriva Ucrainei. Mulți oameni cred că, deși nu este războiul lor, Rusia este totuși țara lor. Cu toate acestea, în câteva zile, această structură strategică atent construită s-a prăbușit.

O operațiune specială este un conflict în care poți pierde

Contraofensiva ucraineană a dat încredere politicienilor occidentali care insistă că Kievul trebuie să primească armele necesare și că armata rusă nu trebuie doar oprită, ci înfrântă. Confruntările recente de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan sunt un semn că unii dintre vecinii Moscovei au simțit slăbiciunea Rusiei și sunt gata să dezghețe conflictele nerezolvate anterior din spațiul post-sovietic. Între timp, în Uzbekistan, joi, Putin, stând lângă liderul chinez Xi Jinping și alți reprezentanți ai clubului liderilor autoritari, a fost nevoit să explice de ce Rusia nu câștigă.

Odată cu creșterea presiunii asupra lui Putin și cu solicitările pentru o declarație oficială de război pentru a începe mobilizarea, Kremlinul s-a aflat într-un impas, împingându-l pe președintele rus într-o alegere pe care a încercat să o evite încă de la începutul invaziei. Din punctul de vedere al oamenilor rezonabili, refuzul Kremlinului de a numi atacul împotriva Ucrainei „război” este o manifestare a unui cinism profund. Dar pentru mulți ruși de rând, acest comportament al autorităților țării lor este foarte important. „Operațiunea specială” poate fi lăudată, dar războiul este ceva de temut. Invazia rusă a Georgiei din 2008 a fost și ea o „operație specială”, la fel cu intervenția Moscovei în conflictul din Siria. Dar confruntarea cu Germania nazistă a fost un război. O operațiune specială este un conflict în care poți pierde, iar populația nu o va observa. Dar dacă ești învins în război, poți pierde țara.

De exemplu, în timpul Războiului Rece, mulți ruși au învățat lecția că nici măcar puterile nucleare nu ar trebui să-și ia supraviețuirea de bună. Krastev admite că nu este ușor de prezis evenimentele de la Moscova după umilirea armatei ruse din Ucraina. Dar putem spune cu încredere că, deși Putin nu este în pericol de a pierde puterea, el a pierdut deja din spațiul de manevră.

Corupția paralizează sistemul

Kremlinul se teme că mobilizarea în masă ar putea expune slăbiciunea internă a regimului. Egoismul elitelor ruse va ieși și el la suprafață. Dacă începe mobilizarea în masă, fiii „apropiaților” lui Putin fie vor începe să fugă din țară, fie vor sta în spital pentru a evita recrutarea. Corupția paralizează sistemul. Și deși este puțin probabil ca rușii să înceapă să se răzvrătească, ei vor face ceea ce știu mai bine - se vor sustrage. Putin a evitat mobilizarea generală din același motiv pentru care a evitat vaccinarea în masă în timpul pandemiei de COVID-19. Este teama că o astfel de mișcare va expune lipsa de control.

Aceasta este diferența fundamentală dintre democrație și autocrație: chiar și guvernele democratice slabe sunt capabile să-și mențină legitimitatea, în timp ce legitimitatea autocraților depinde de cât de puternici îi percepe publicul. Indiferent ce spune propaganda Kremlinului, deși rușii sunt gata să-și laude armata, puțini dintre ei ar dori să meargă să servească țara. Singura opțiune pentru Putin, dacă refuză să declare mobilizarea, este să încerce să cufunde Ucraina într-un întuneric și mai mare. Pe termen scurt, contraofensiva ucraineană este probabil să aducă o escaladare, nu o încetare a focului, conchide FT.

Ce crede Kremlinul că vrea să facă Ucraina în timpul armistițiului olimpic

Kremlinul a reacţionat, marţi, la apelul preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru un armistiţiu în conflictele internaţionale în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, spunând că...

Ambițiile Evgheniei Guțul și strategiile Moscovei

Agentul cel mai activ al Rusiei din ultimele săptămâni în Republica Moldova a devenit Evghenia Guțul, bașcana Autonomiei Găgăuze. Dacă compari agitația ei cu marile drame și...