O putere a Asiei propune un plan de pace pentru Ucraina. Ce presupune încetarea ostilităților "pe poziţiile actuale"

Ministrul indonezian al apărării, Prabowo Subianto, aflat la la forumul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, a prezentat un plan pentru o reglementare pașnică a războiului dintre Rusia și Ucraina.

"Solicit Rusiei şi Ucrainei să se angajeze să înceteze imediat toate ostilităţile", a declarat el, subliniind că economiile şi aprovizionarea cu alimente din ţările asiatice sunt grav afectate de acest conflict. Ministrul a propus o încetare a focului "pe poziţiile actuale", zone demilitarizate care să fie garantate de observatori şi de forţe de menţinere a păcii ale ONU, scrie The Guardian.

Propunerile lui Subianto includ o încetare imediată a focului, crearea unei zone demilitarizate sub controlul forțelor de menținere a păcii și organizarea de noi referendumuri în „teritoriile disputate” sub auspiciile ONU. Ce se înțelege prin „teritorii disputate” Subianto nu a precizat.

Pentru a crea o zonă demilitarizată, fiecare parte este invitată să se retragă din linia de contact cu 15 kilometri. În această zonă, conform planului Indoneziei, este necesar să se stabilească un control internațional.

Subianto a dat asigurări că Jakarta este pregătită să participe la toate procesele.

Potrivit ministrului, măsuri similare au permis menținerea păcii în Peninsula Coreeană pentru mai bine de 50 de ani.

Reprezentantul Ministerului de Externe ucrainean, Oleg Nikolenko, a răspuns Indoneziei că nu există teritorii disputate între Ucraina și Rusia pentru a organiza referendumuri acolo.

Potrivit lui Nikolenko, încetarea focului și crearea unei zone demilitarizate nu vor funcționa, deoarece Rusia va profita de acest lucru pentru a construi noi forțe. Nikolenko a invitat Indonezia să se alăture formulei de pace propusă de Ucraina.

Kievul a declarat în repetate rânduri că nu va face concesii teritoriale și intenționează să returneze toate teritoriile ocupate de Rusia, inclusiv Crimeea anexată în 2014.

Indonezia a mai încercat să medieze pacea între cei doi beligeranţi. Preşedintele indonezian Joko Widodo a călătorit la Kiev şi la Moscova şi s-a întâlnit cu liderii ucrainean şi rus anul trecut, când ţara a prezidat Grupul G20. Cu toate acestea, propunerea ministrului apărării a fost criticată la conferinţă, unul dintre participanţi reproşându-i că pune semnul egal între agresor şi agresat.

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a susţinut că pacea în Ucraina trebuie să fie obţinută în condiţii acceptabile, fără a risca îngheţarea conflictului. ''Trebuie să aducem pacea în Ucraina'', dar aceasta trebuie să fie ''o pace dreaptă, nu o pace a capitulării'', a spus el, vorbind după ministrul indonezian. Prabowo Subianto a revenit apoi la atac. "Întrebaţi-i pe indonezieni de câte ori au fost invadaţi", a spus el, ridicând tonul: "Există încălcări ale suveranităţii nu doar în Europa". ''Eu am prezentat un plan de rezolvare a conflictului (...) Nu spun cine are dreptate sau cine nu". Indonezia a votat în favoarea unei rezoluţii ONU care condamnă invazia Rusiei în Ucraina, dar nu a aplicat sancţiuni economice împotriva Moscovei. În aprilie, China şi-a prezentat propriul plan de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

SUA nu acceptă o „pace Potemkin” în Ucraina

Secretarul american de stat Antony Blinken a spus vineri că o încetarea a focului sau concesiile teritoriale pentru a opri războiul din Ucraina ar reprezenta doar o „pace Potemkin”, care ar legitima agresiunea președintelui Vladimir Putin și ar încuraja viitoare atacuri. „Ar recompensa agresorul şi ar pedepsi victima”, a explicat Blinken, potrivit The Washington Post.

Într-un discurs considerat de analişti drept „un semnal” din partea SUA, rostit în capitala Finlandei, Antony Blinken a vorbit despre „eşecul strategic” al lui Putin în Ucraina, unul care, potrivit lui, a izolat Moscova, i-a slăbit economia şi a expus vulnerabilităţile armatei ruseşti, cândva o forţă de temut.

Discursul şefului diplomaţiei americane are loc în contextul în care Kievul încearcă să-şi recucerească teritoriul controlat de Rusia printr-o nouă contraofensivă, iar preşedintele Joe Biden încearcă să împiedice erodarea sprijinului puternic al Occidentului pentru lupta existenţială a Ucrainei.

Invazia lui Putin din februarie 2022 a dat peste cap decenii de stabilitate în Europa şi a provocat pierderi enorme civililor şi trupelor de ambele părţi. De asemenea, a trimis unde de şoc în întreaga lume, agravând insecuritatea alimentară şi intensificând o confruntare periculoasă între marile puteri.

Pe măsură ce cresc apelurile pentru o pace mediată de naţiuni precum China sau Brazilia, Blinken a prezentat principiile pentru ceea ce el a numit „o pace justă şi de durată”, care ar prevedea reîntregirea teritorială a Ucrainei, reparaţii ruseşti şi răspundere pentru crimele de război.

În acest context, Blinken a respins apelurile la o încetare a focului sau la concesii teritoriale care să fie făcute de ucraineni într-o formulă de tip „teritorii contra pace”, perspectivă despre care a spus că ar reprezenta doar o „pace Potemkin”.

„O încetare a focului care pur şi simplu ar îngheţa liniile actuale de front - şi i-ar permite lui Putin să îşi consolideze controlul asupra teritoriului cucerit şi să aibă un răgaz pentru reînarmare pentru ca apoi să atace din nou - nu este o pace justă şi durabilă. Ar legitima acapararea de terenuri de către Rusia. Ar recompensa agresorul şi ar pedepsi victima”, a explicat secretarul american de Stat.

Antony Blinken a precizat că Statele Unite vor sprijini negocierile „dacă şi când Rusia va fi pregătită să lucreze pentru o pace adevărată”.

„Împreună cu Ucraina şi cu aliaţii şi partenerii, am fi pregătiţi să purtăm o discuţie mai amplă despre securitatea europeană, care să promoveze stabilitatea şi transparenţa şi să reducă probabilitatea unui conflict viitor”, a declarat el.

Vorbind în Finlanda, cel mai nou membru al alianţei NATO, Blinken a declarat că Statele Unite vor ajuta la construirea unei „armate ucrainene a viitorului”. Aceasta însemna „o forţă aeriană modernă, apărare aeriană şi antirachetă integrată, tancuri şi vehicule blindate avansate, capacitate naţională de a produce muniţie, precum şi instruire şi sprijil pentru a menţine forţele şi echipamentele pregătite pentru luptă”, relatează Reuters.

În această săptămână, şeful diplomaţiei americane a vizitat Finlanda, Norvegia şi Suedia. Regiunea nordică a devenit tot mai importantă din punct de vedere strategic, Finlanda, anterior nealiniată, alăturându-se alianţei militare occidentale, iar Suedia încercând să se alăture şi ea cât de curând.

Potrivit The Washington Post, administraţia Biden şi aliaţii săi din NATO elaborează planuri pentru asigurarea unui sprijin militar continuu pentru Ucraina, dincolo de actuala ofensivă a ţării, în speranţa că pactele de securitate pe termen lung vor fi un puternic factor de descurajare a viitoarelor agresiuni ruseşti şi vor putea schimba calculele pe care şi le-a făcut Vladimir Putin pe câmpul de luptă.

Propunerile în curs de elaborare reprezintă o alternativă la admiterea rapidă a Ucrainei în NATO, o perspectivă care divizează statele membre între cei care susţin cererea Kievului de intrare imediată în alianţa militară occidentală şi cei care se tem că aceasta ar putea arunca întreb blocul militar occidental într-un conflict direct cu Rusia.

Generalul Oleksandr Tarnavski: iarna nu va opri ofensiva decisă de Kiev. "Nu „linia Surovikin“ sperie armata ucraineană"

Generalul de brigadă Oleksandr Tarnavski, care se ocupă de operațiunile de luptă pe frontul de sud, a spus că iarna nu va încetini acțiunile ofensive ale armatei ucrainene, iar cea mai mare...

Armele grele primite de ucraineni din Occident fac ravagii la Bahmut

Folosirea armelor grele furnizate de Occident în luptele crâncene din împrejurimile Bahmut, care a fost ocupat de forţele ruse în luna mai, produce un impact semnificativ asupra liniilor...