Rusia se clatină, așa că Occidentul trebuie să ajute Ucraina să lupte mai departe. Ce e de făcut după incidentul din Polonia

Rusia a intrat tehnic în recesiune la aproape nouă luni de la începutul ofensivei militare din Ucraina, cu o scădere a produsului intern brut (PIB) de 4% în trimestrul al treilea, potrivit unei prime evaluări publicate miercuri.

Agenția de statistică Rosstat a anunțat aceste cifre în urma unui al doilea trimestru deja afectat (-4,1%) de sancțiunile occidentale dure luate în primăvară pentru a pedepsi Moscova.

După două trimestre negative consecutive, Rusia se află acum într-o recesiune tehnică, conform definiției utilizate în mod obișnuit. Precedentul a avut loc în 2020 - începutul anului 2021, un an marcat de pandemia Covid-19.

Importuri și exporturi limitate, deficit de personal exacerbat de mobilizarea militară, dificultăți în aprovizionarea cu piese de schimb, problemele cu care se confruntă în prezent companiile rusești fiind numeroase.

Din punct de vedere structural, economia rusă este mai dependentă ca niciodată de hidrocarburi, care asigurau aproximativ 40% din veniturile federale.

Potrivit lui Boris Titov, reprezentantul Kremlinului pentru antreprenori, aproape o treime din cele 5.800 de companii rusești chestionate recent și-au văzut veniturile scăzând în ultimele luni.

Iar mobilizarea a 300.000 de rezerviști, anunțată pe 21 septembrie de Vladimir Putin, a afectat o treime din companii, potrivit acestui sondaj citat de cotidianul Kommersant. Aceasta este o proporție semnificativă, în ciuda eforturilor guvernului de a sprijini financiar companiile în cauză.

Situația a continuat să se deterioreze, în special în sectoarele comerț cu ridicata și cu amănuntul, inginerie mecanică și metalurgie, a comentat pentru AFP Dmitri Polevoï, director de investiții al Loko Invest din Moscova.

Acest expert în economia rusă se aștepta, la fel ca majoritatea observatorilor, la o scădere de aproximativ 4,5% între iulie și septembrie.

Deși activitatea se contractă, Rusia a rezistat avalanșei de sancțiuni mai bine decât se aștepta pentru moment. Autoritățile au limitat mai întâi pagubele prin adoptarea unor măsuri monetare stricte, apoi au profitat de creșterea prețurilor la hidrocarburi, în special la petrol, care este mai ușor de exportat.

Antreprenorii au improvizat, de asemenea, pentru a se aproviziona, ocolind sancțiunile, trecând prin țări terțe.

Potrivit unei previziuni a Băncii Centrale a Rusiei din 8 noiembrie, PIB-ul ar trebui să se contracte cu aproximativ -3,5% pe parcursul întregului an 2022, departe de previziunile apocaliptice avute în vedere în primăvară.

În septembrie, inflația s-a situat la 12,63% în ritm anual, în scădere de mai multe luni, potrivit cifrelor publicate la începutul lunii octombrie de Rosstat.

Dar, după toate calculele, cel de-al patrulea trimestru se anunță a fi cel mai complicat. „PIB-ul ar putea scădea și mai mult, cu până la 7%”, preconizează Dmitri Polevoï.

„Problemele există deja, în mod evident, dar vedem de fapt efectele lor reportate în 2023”, observă Valery Mironov.

„Sancțiunile sunt foarte puternice”, a declarat Nabiullina pe 8 noiembrie. Potrivit acesteia, „impactul lor asupra economiei rusești și mondiale nu trebuie subestimat”.

Incidentul din Polonia, bine gestionat de NATO

Racheta care a aterizat în Polonia pe 15 noiembrie, ucigând două persoane, nu era, din fericire, o rachetă din Rusia. Dar interceptorul ucrainean nu ar fi ajuns pe pământ polonez dacă nu ar fi fost brutalul asalt aerian al Rusiei asupra Ucrainei din acea zi – cel mai mare baraj de rachete împotriva orașelor și infrastructurii ucrainene de până acum. Rusia escaladează pentru că pierde. Occidentul trebuie să-și păstreze calmul și să-și intensifice sprijinul pentru Ucraina. Acesta este timpul pentru pași îndrăzneți, scrie The Economist.

Polonia și aliații săi merită laude pentru răspunsul lor calm. În timp ce mass-media de stat din Rusia se lăuda cu moartea polonezilor și își acuza dușmanii de „provocare”, guvernele NATO au adunat dovezi și au evitat să ridice temperatura. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a făcut un rar pas greșit în a descrie accidentul ca un atac cu rachete rusești. Dar comportamentul Rusiei poate provoca un dezastru. În martie, a lovit o bază la doar 24 km de granița cu Polonia. În aceeași lună, o dronă din epoca sovietică care transporta explozibili s-a prăbușit în capitala Croației, Zagreb. În septembrie, un avion rusesc a tras din greșeală o rachetă aer-aer aproape de un avion spion britanic în spațiul aerian internațional deasupra Mării Negre. Rusia nu vrea un război cu NATO. Dar speră că un asemenea pericol va face ca NATO să de înapoi și să oprească sprijinul.

Diagnosticul greșit al șefului de stat major al armatei SU

Asta nu trebuie să se întâmple, scrie publicația. Unii oficiali americani dau semne de nervozitate. Mark Milley, principalul general al Americii, a asemănat conflictul cu impasul Primului Război Mondial. El a pus la îndoială capacitatea Ucrainei de a muta mai departe linia frontului și a sugerat că ar trebui să se ia în considerare negocierile cu Kremlinul. Diagnosticul și prescripția lui sunt ambele greșite.

Armata Rusiei nu este într-o formă prea bună și este în retragere. Retragerea din Herson, la începutul acestei luni, reflectă o lipsă gravă de muniție de artilerie. Munițiile de precizie se epuizează, motiv pentru care atacurile rusești asupra rețelei energetice a Ucrainei se bazează pe dronele iraniene. Și chiar dacă iarna aduce noroi și frig, Ucraina, bine aprovizionată cu echipamente de iarnă de Vest, va continua să lupte.

Rusia are nevoie de o pauză

Rusia are nevoie de o pauză. Nu ar trebui să i se dea una. Pentru ca Ucraina să-și fructifice avantajul, este nevoie de o aprovizionare constantă cu arme, muniții și echipamente occidentale.

În fruntea listei se află apărarea antiaeriană. Întrucât sistemele sale din epoca sovietică consumă puține muniții, are nevoie de lansatoare occidentale suplimentare care pot fi reumplute mai ușor, inclusiv baterii Patriot cu rază mai lungă de acțiune. Apărarea antiaeriană poate, de asemenea, declanșa un cerc virtuos care ar permite Ucrainei să-și intensifice propria producție de arme fără teama că fabricile vor fi distruse. Armata sa speră să ridice până la o duzină de noi brigăzi pentru o viitoare ofensivă. Vor avea nevoie de o flotă mare de vehicule blindate.

Pe 15 noiembrie, administrația Biden a cerut Congresului ajutor de urgență de peste 37 de miliarde de dolari pentru Ucraina, mai mult decât bugetele de apărare ale Australiei, Canadei sau Italiei. Europa trebuie să dea dovadă de același sentiment de urgență. Atacurile aeriene ale Rusiei ar trebui să servească drept declanșator pentru trimiterea de tancuri, precum cele Leopard germane. Aliații europeni ar trebui să creeze un fond pentru a sprijini furnizarea avioanelor de luptă suedeze Gripen, care sunt ușor de întreținut și potrivite pentru operațiunile flexibile ale Ucrainei.

Incidentul din această săptămână și pericolul ca eșecurile pe câmpul de luptă să-l determine pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, să escaladeze, inclusiv cu arme nucleare, arată importanța menținerii canalelor de comunicare cu Rusia. De aceea, Bill Burns, directorul CIA, a avut dreptate să se întâlnească cu omologul său rus în Turcia pe 14 noiembrie. Ușa către o viitoare înțelegere diplomatică, când Ucraina și Rusia sunt pregătite pentru una, ar trebui lăsată deschisă. Dar o încetare a focului acum ar fi profund dezavantajoasă pentru Ucraina, oprindu-i impulsul și oferind Rusiei spațiu de manevră pentru a-și reaproviziona arsenalul și a pregăti o nouă armată. Acesta nu este momentul de renunțare, concluzionează The Economist.

Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”

Cu o situație pe frontul contra invadatorilor ruși tot mai dificilă și mai vulnerabilă, Ucraina a primit sâmbătă seara, 20 aprilie, și o veste bună. Camera Reprezentanților din Congresul...

Reacția Kremlinului după ce președintele Poloniei a declarat că e dispus să găzduiască arme nucleare pe teritoriul țării

Kremlinul a afirmat luni că Rusia va lua măsuri pentru a-şi "garanta" securitatea, dacă Polonia va găzdui arme nucleare pe teritoriul său, informează AFP. "Militarii vor analiza bine...